Comemorăm, astăzi, de Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului Împotriva Romilor – Samudaripen, unul dintre momentele întunecate ale istoriei, o perioadă în care romii, alături de alte grupuri, au fost ținta exterminării sistematice, cauza principală fiind ideologia nazistă de superioritate rasială care considera anumite grupuri etnice și rasiale, inclusiv romii, drept „inferioare”.
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist, parte a celor aproximativ 500.000 romi care au fost uciși în evenimentele din perioada Holocaustului.
Onorăm memoria tuturor celor care au suferit și și-au pierdut viața în timpul Holocaustului, Samudaripen (care în limba romani înseamnă „ucidere în masă”) zi care stă sub semnul tragediei zecilor de mii de romi din Europa, a celor care au fost deportați, torturați și uciși în lagărele de concentrare naziste – nevinovați care și-au pierdut viețile numai din cauza identității lor etnice.
Este, în același timp, un moment de reflecție asupra responsabilității noastre colective de a combate ura, discriminarea, xenofobia, intoleranța, anti-ţigănismul, sub toate formele de manifestare.
Este un moment de conștientizare, cu maturitate și asumare, a pericolului pe care îl constituie insinuarea extremismului, în forme dintre cele mai insidioase, în societatea actuală.
Această comemorare stă și sub semnul asumării fiecăruia dintre noi a responsabilităților privind educația unei generații viitoarea conștiente atât de pericolele extremismului și totalitarismelor, cât și de importanța libertății ca fundament al respectării și manifestării drepturilor omului.
Comemorăm acest trecut tragic pentru a ne asigura că astfel de atrocități nu vor mai avea loc niciodată și pentru a promova acele valori comune care ne definesc ca oameni, comunități, societate: toleranța, respectul, apărarea demnității umane și valorilor democrației.
Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului și să remarcăm faptul că prezentul este total diferit față de perioada de negură în care ura rasială și xenofobia erau considerate virtuți.
Astăzi, la nivel european există un cadru acțional bine închegat pentru a elimina orice potențială amenințare de acest gen din societatea noastră, iar România este un partener important în acest efort.
Demnitatea umană, protejarea și promovarea drepturilor și libertăților omului, justiția și statul de drept reprezintă valori supreme ale unei societăți democratice.
În țara noastră avem instituții create special pentru a combate discriminarea, structuri funcționale care aplică un cadru legislativ coerent.
La nivel național, cadrul legal incident este în concordanță cu cel european și internațional, iar România a fost, și nu o singură dată, exemplu de bune practici în materie.
La nivel guvernamental există și o Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, ultima versiune fiind actualizată chiar în acest an, având ca orizont de aplicare perioada 2024 – 2027.
Angajamentul României, prin strategia guvernamentală în domeniul combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură este unul ferm și va fi consolidat pe parcursul perioadei de implementare prin atingerea obiectivelor generale și specifice.
Fundamentul este acela de respingere și combatere a oricărei forme de antisemitism, xenofobie, radicalizare și discurs instigator la ură.
Strategia urmărește ca, până în 2027, România să devină un stat în care astfel de manifestări au un ecou redus în societate, prin promovarea educației și cultivarea valorilor democratice europene și, totodată, să fie un actor semnificativ în lupta internațională împotriva antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură.
Planul de Acțiune aferent Strategiei conține obiectivele generale și specifice, precum și descrierea acțiunilor, care, în urma eforturilor sectoriale, vor contribui la implementarea viziunii strategice a documentului. Sunt stabilite acțiuni axate pe patru obiective generale:
– prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură;
– promovarea educației pentru incluziune;
– sprijinirea cunoașterii culturii evreiești;
– susținerea eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură la nivel internațional.
Esențial este să ne angajăm și să continuăm eforturile pentru consolidarea unei societăți care să respecte diversitatea, capabilă să își asume trecutul pentru a construi un viitor sănătos, a unei societăți în care fiecare persoană să fie tratată cu demnitate și respect, indiferent de etnie sau religie. Este important să cunoaștem contextul internațional al acestor manifestări, dar și cazul particular național – inclusiv deportările în Transnistria (1942-1943) sau politicile discriminatorii și de segregare, sens în care mărturiile supraviețuitorilor trebuie să fie parte a procesului educativ așa cum manifestările comemorative ca acesta trebuie să fie parte a conștiinței publice a comunităților.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
