Adoptarea Constituției din 1991 a consacrat juridic voința și hotărârea poporului român de a trăi în democrație, libertate, toleranță și justiție, precum și de a adopta și urma valorile europene și euroatlantice.
Revizuirea Constituției din 2003 a reflectat împlinirea acestor aspirații europene și euroatlantice, în perspectiva aderării la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană, trei ani mai târziu, în 2007, prin texte constituționale care consacră expres apartenența României la aceste organizații, esențiale pentru prosperitatea și securitatea țării și a cetățenilor săi.
Aceste adevăruri, care țin de destinul național într-o lume civilizată, liberă și pașnică, sunt evocate anual cu ocazia Zilei Constituției, sărbătorită pe 8 decembrie.
În acest an, împrejurări recente și în plină desfășurare, la care nu credeam că vom mai asista vreodată, au adus în prim-plan situații în care țara noastră a fost atacată asimetric, iar integritatea unui drept esențial – dreptul la vot – a fost influențată prin mijloace tehnologice de ultimă generație, distorsionând un proces fundamental pentru exprimarea corectă și autentică a voinței poporului.
Mai ales în astfel de momente, trebuie să ne bazăm pe Constituția noastră, pe valorile noastre și pe modul nostru de viață, câștigate de înaintași cu jertfă și sacrificii.
Constituția trebuie apărată, drumul european al României trebuie apărat, apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO trebuie apărată, valorile democratice ale societății noastre trebuie apărate, iar integritatea proceselor democratice trebuie protejată atunci când este atacată, fie din interior, fie din exterior, așa cum s-a întâmplat recent.
În astfel de situații, când Constituția este atacată, instituțiile statului au nu doar dreptul, ci și obligația morală și legală de a interveni și de a-și asuma decizii, în limitele puterilor și competențelor constituționale, pentru a apăra și prezerva Constituția și drepturile cetățenilor, așa cum au procedat recent instituțiile statului, inclusiv Curtea Constituțională.
Constituția europeană a României este un bun național.
Există vremuri în care nu este suficient să ne declarăm atașamentul față de valorile și bunurile naționale cu ocazia unor momente festive sau aniversare, ci trebuie să ne asumăm fără ezitare apărarea lor prin fapte și prin intermediul instituțiilor.
Statul democratic și societatea democratică acționează prin instituții. Acestea trebuie să se dovedească puternice și hotărâte prin cei care le formează și le reprezintă, fie aleși, fie numiți în temeiul legilor, în situații în care bunurile și valorile naționale, instituțiile și, în ultimă instanță, țara și poporul sunt atacate sau subminate.
În această zi aniversară, gândul meu se îndreaptă, cu recunoștință, către cei care s-au sacrificat și jertfit pentru ca noi să trăim în libertate, democrație și justiție, pentru ca noi să facem parte din Europa Unită. Gândul meu se îndreaptă, de asemenea, către cei care au scris și adoptat Constituția, precum și către cei care au construit, pas cu pas, integrarea noastră euroatlantică.
Am observat, în aceste zile, vehicularea unor teze periculoase, inclusiv teze neofasciste, prin care a fost pusă în cauză arhitectura democratică ce stă la baza vieții societății noastre.
Nevoia de reformă permanentă a instituțiilor politice, inclusiv a partidelor politice, precum și nevoia ca acestea să fie mai puternic ancorate și conectate la nevoile cetățenilor sau de a promova mai ferm meritocrația în cadrul lor, nu poate fi folosită drept argument pentru vehicularea și propagarea tezelor de sorginte fascistă, precum desființarea partidelor și a sistemului politic.
Anihilarea sistemului politic, în numele unui populism anacronic, reprezintă capcana clasică întinsă poporului de către orice dictator în devenire, de către orice „lup îmbrăcat în blană de oaie”. Sistemul politic democratic trebuie îmbunătățit permanent, iar aceasta este, în primul rând, responsabilitatea și obligația oamenilor politici. Totuși, anihilarea sistemului politic democratic, în numele unui mesianism politic ipocrit și iluzoriu, nu este doar o eroare, ci o veritabilă trădare a poporului, a Constituției și a țării din partea celor care promovează astfel de idei.
Prin normele sale, explicite și implicite, Constituția ne cere și ne obligă să respingem orice formă de extremism, xenofobie, violență, precum și orice tentativă de a extrage România din lumea europeană și euroatlantică.
De asemenea, prin normele sale, Constituția ne cere și ne obligă să o apărăm, așa cum au făcut recent instituțiile statului, inclusiv Curtea Constituțională.
În sfârșit, dar nu în ultimul rând, în această zi de sărbătoare, gândurile mele se îndreaptă, cu recunoștință, către toți cei care stau de strajă Constituției și Patriei, așa cum o fac și angajații Ministerului Afacerilor Interne, chiar în aceste zile de provocări și încercări, în care și-au dovedit, din nou, profesionalismul și patriotismul, pentru care îi felicit!
Suntem cu toții datori să respectăm și să apărăm permanent Constituția României.
La mulți ani, Constituției României!
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
