Comunicat de presă în urma interpelării parlamentare a deputatei Lidia Vadim Tudor

De mai multe săptămâni, sunt acuzat de unii politicieni din opoziție de încălcarea „libertății de a vorbi” (Lidia Vadim Tudor) față de „mai mulți cetățeni români” (conform aceleiași deputate), prin intervenția, pretins abuzivă, a Poliției Române, care ar „face poliție politică”, iar prin aceasta ar fi încălcată democrația. Aceste acuzații variază în ton și limbaj de la caz la caz, de la tonul firesc al unei critici exprimate în termeni civilizați până la jigniri și, uneori, chiar amenințări voalate. Ocazional, mi se cere demisia, așa cum a făcut ieri, în plenul Parlamentului, doamna deputat Lidia Vadim Tudor.

Resping categoric toate aceste acuzații, pe baza următoarelor argumente:

1. Libertatea de exprimare este un drept fundamental garantat de Constituția României și de tratatele internaționale la care țara noastră este parte. Libertatea de exprimare sau „libertatea de a vorbi” (cf. deputatei Lidia Vadim Tudor), consființită în art. 30 din Constituție, presupune exprimarea în public a gândurilor, opiniilor, credințelor religioase și creațiilor spirituale de orice fel. Existența unor coordonate juridice înlăuntrul cărora se exercită libertatea de exprimare implică și o răspundere juridică pentru depășirea acestor limite, altfel spus pentru abuzul în exercitarea acestei libertăți. De aceea tot art. 30 din Constituție stabilește formele răspunderii și subiectele răspunderii. Astfel, în alin. 8 sunt stabilite explicit două forme ale răspunderii și anume răspunderea civilă și răspunderea penală. Prin urmare, mai simplu spus, „libertatea de a vorbi” nu înseamnă libertatea de a jigni. Sau, mai general, exercitarea unui drept exclude abuzul de drept.
2. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne respectă cu strictețe dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opiniile în mod liber. Milioane de cetățeni o fac zilnic, permanent și nestingheriți, indiferent de conținutul comunicării publice, de mijlocul de comunicare sau de locul comunicării. O fac beneficiind inclusiv de ordinea și siguranța publică asigurată de instituțiile statului, inclusiv de polițiștii încadrați în Ministerul Afacerilor Interne.
3. Legea în vigoare impune și obligă instituțiile de aplicare a legii (Poliția Română, Ministerul Public, prin procurorii constituiți în parchete) să intervină – tocmai pentru protejarea drepturilor cetățenilor, cum ar fi dreptul la reputație, imagine etc., sau pentru apărarea liniștii publice, care, la rândul ei, protejează direct și indirect drepturile cetățenilor – ori de câte ori exercitarea dreptului la liberă exprimare se face abuziv sau prin încălcarea altor drepturi, de exemplu, prin folosirea de jigniri sau instigări la violență ori, în cazul unor campanii electorale, prin depășirea termenului până la care se poate face campanie electorală ș.a.m.d.
4. Intervențiile poliției și ale parchetelor au avut loc exclusiv în situații în care acele drepturi au fost exercitate abuziv sau au fost exercitate cu încălcarea legii. Oricine încalcă legea nu mai poate pretinde un drept absolut la legitimare, pentru că, prin acțiunile sale, poate afecta alte drepturi fundamentale ale altor cetățeni. Prin urmare, în situațiile în care autoritățile au acționat, ele au făcut-o nu pentru a cenzura opinii, ci pentru a asigura respectarea legislației, inclusiv a regulilor privind ordinea publică și propaganda electorală. Așa cum instituțiile de aplicare a legii sunt obligate de lege să intervină atunci când, pe domeniul public, un cetățean aduce jigniri altui cetățean sau instigă la violență, tot astfel, instituțiile publice sunt obligate de lege să intervină pentru a aplica legea și a proteja drepturile celorlalți cetățeni și ordinea publică, în cazul în care, pe rețelele sociale, sunt proferate jigniri sau instigări la violență, pentru că, potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, rețelele sociale sunt considerate spațiu public. Astfel, regulile care se aplică în spațiul fizic, inclusiv interdicția de a continua propaganda electorală după încheierea perioadei legale, se aplică și în mediul online. Acest principiu a fost consolidat în practică și, prin urmare, intervențiile organelor de aplicare a legii au avut ca scop strict asigurarea respectării acestui cadru legal.
5. Mai mult, pentru a înlătura orice suspiciune legată de acuzația de aplicare selectivă a legii, subliniez că Poliția și celelalte structuri acționează numai pe baza legii și în virtutea legii. Dacă există opinii conform cărora anumite tipuri de acțiuni desfășurate de Poliție ar trebui să fie realizate diferit, este rolul Parlamentului să modifice legea, iar Ministerul Afacerilor Interne se va conforma imediat noilor reglementări. Până atunci, însă, legea este baza respectării drepturilor tuturor cetățenilor, precum și a liniștii și ordinii publice.
6. Potrivit legii și regulamentelor interne ale Ministerului Afacerilor Interne, ministrul de interne nu are comandă militară, nu comandă operațiuni polițienești și nu coordonează dosare de poliție, nici nu are acces la lucrările unor astfel de dosare.
7. În toate intervențiile mele publice sau în interiorul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, am subliniat și cerut, ca politică publică, desfășurarea tuturor operațiunilor de poliție în cadrul legii și cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești, inclusiv a dreptului la liberă exprimare, a tuturor garanțiilor constituționale ale cetățenilor. De altfel, intervenția Poliției Române în tipurile de cazuri invocate de doamna deputat Lidia Vadim Tudor s-a efectuat cu calm, moderație și, în cele mai multe situații, doar pentru explicarea prevederilor legale și indicarea comportamentului corect în spațiul public, sancțiunile fiind aplicate parcimonios și, în general, constând în avertismente prevăzute de lege, după cum au arătat verificările ulterioare efectuate.
8. În încheiere, reafirm angajamentul Ministerului Afacerilor Interne pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și subliniez importanța unei comunicări constante cu societatea. Doar printr-un dialog deschis putem consolida încrederea cetățenilor în instituțiile statului. România este un stat democratic, iar libertatea de exprimare este un pilon fundamental al democrației noastre. În același timp, este esențial ca acest drept să fie exercitat responsabil, în spiritul respectului reciproc și al ordinii constituționale.

Cătălin Predoiu
Ministrul Afacerilor Interne