România celebrează astăzi Ziua Învățătorului, dedicată tuturor celor care au ales, cu vocație și responsabilitate, una dintre cele mai nobile misiuni: formarea sufletelor și minților tinere.
Ne amintim de oamenii alături de care am trăit pentru prima oară miracolul cuvintelor. Cu ei am descifrat literele, am legat sunete, am trecut – cum spunea poetul Nichita Stănescu – de la litere la primul cuvânt. Și odată cu acel cuvânt, am intrat într-o lume nouă.
Învățătorii sunt cei care ne-au învățat să ținem creionul în mână, să citim prima propoziție, să punem un semn de întrebare. Dar și să punem întrebări în general. Ne-au văzut când nu știam nimic și nu s-au speriat de asta. Au avut răbdare. Ne-au lăudat când reușeam și ne-au corectat când greșeam, fără să ne umilească.
Nu e nevoie de vorbe mari. Ci doar de recunoaștere sinceră: fără ei, niciun drum nu începe. Nici școala, nici cititul, nici gânditul cu voce tare.
De Ziua Învățătorului, nu vorbim despre sistem, despre statistici sau reforme, de acestea ne ocupăm în fiecare zi a anului. Astăzi, vorbim despre oameni. Despre acei dascăli care, într-o zi oarecare, s-au oprit lângă banca noastră și ne-au spus: „E bine ce ai făcut. Continuă.” Astăzi, când lumea s-a schimbat atât de profund și atât de rapid în ultimii ani, când fiecare dintre cei adulți sau adolescenți ori copii, deopotrivă, sunt confruntați cu un univers de informații noi în fiecare zi, în fiecare oră și minut, prin intermediul unei mulțimi de mijloace de comunicare, sociale sau individuale, rostul dascălilor în formarea gândirii critice și selective a devenit și mai important pentru a discerne între ce e bine și ce nu e bine, ce este adevărat și ce nu este adevărat. Libertatea de gândire și de exprimare sunt simple concepte în absența unei educații solide, încă din fragedă copilărie, care să fie filtrul natural al oricăror informații și fundamentul unui discernământ format plenar în timp, pe parcursul vieții fiecărui copil devenit apoi adolescent și adult. Cu atât mai mult trebuie să prețuim această vocație și profesie de dascăl, cu atât mai mult trebuie să îi creăm condițiile propice pentru dezvoltare și adaptarea ei permanentă pentru a-și servi semenii. Efortul lor de pregătire continuă fiind, de asemenea, la fel de important. Respectul nostru, suportul nostru, al tuturor și efortul lor, al dascălilor, sunt premisele care să ofere șansele fiecărui copil, fiecărui tânăr, la o educație profundă, de calitate, rafinată.
La mulți ani, tuturor învățătorilor!
Pentru tot ce ați semănat, uneori fără să știți cât de adânc, vă mulțumim!
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
