Bilanț la 8 luni de la aderarea României la Spațiul Schengen

România livrează rezultate măsurabile în toate domeniile acquis-ului Schengen – frontiere, sisteme IT, cooperare polițienească, vize, returnare și măsuri compensatorii

1.Rezultate-cheie (ian.–aug. 2025).

• În ceea ce privește frontierele interne,  prin implementarea procedurilor Schengen a fost consolidată libertatea de mișcare și au fost stabilite fluxuri fluide: pe aeroporturi au fost operate 80.596 curse Schengen (40.351 pe sensul de ieșire din țară și 40.245 pe intrare). Traversarea frontierelor interne se desfășoară fără control de frontieră, cu timpi reduși pentru pasageri.
• Folosim cu rezultate bune Sistemul de Informații Schengen, care ne permite să gestionăm rapid alertele, conform standardelor UE, contribuind major la obținerea unor rezultate foarte bune pentru întărirea securității naționale a României și a Statelor Membre.
• Am implementat măsuri compensatorii: analize de risc, operațiuni comune și schimb operativ de informații cu partenerii europeni pentru a compensa eliminarea controalelor la frontierele interne.
• Cooperarea operațională la frontierele externe ale UE este un alt proces important, care constă, în special, în patrule mixte și acțiuni integrate pentru combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, inclusiv detașări multinaționale.
• Referitor la migrația ilegală, precizez ca au fost depistați 1.137 de migranți care încercau să treacă ilegal frontiera, iar 169 de persoane sunt cercetate pentru trafic de migranți.
• Cu privire la combaterea Contrabandei cu țigări, menționez că au fost confiscate peste 4,3 milioane de pachete cu țigări de contrabandă, cu o valoare de aproximativ 106 milioane de lei.
• Bunuri contrafăcute – polițiștii de frontieră au oprit de la comercializare 313.000 de articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte produse care purtau însemnele unor mărci consacrate.
• Mașini furate – pe parcursul verii, au fost descoperite 131 de autovehicule furate, multe fiind autoturisme de lux.
• Braconaj piscicol – au fost ridicate în vederea confiscării plase de pescuit ilegale în lungime de aproximativ 30.000 de metri, 5.800 kilograme de pește provenit din activități ilegale, 22 ambarcațiuni și 17 motoare de barcă
• În ceea ce privește combaterea fraudei cu documente, polițiștii de frontieră mențin un ritm constant al identificărilor, pe aeroporturi fiind depistat, în medie, un astfel de caz la fiecare două zile, fapt ce reflectă nivelul ridicat de vigilență și profesionalism al structurilor operative. La începutul lunii iulie, Poliția de Frontieră a participat, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la o amplă operațiune în urma căreia au fost puse în aplicare aproximativ 300 de mandate de percheziție domiciliară în județele Suceava și Botoșani. Acțiunea a vizat destructurarea unor rețele implicate în obținerea frauduloasă de acte de identitate românești pentru cetățeni proveniți din spațiul estic, cu sprijinul unor funcționari publici.

2.Domenii acoperite integral (acquis Schengen)

1. Gestionarea frontierelor externe se realizează în principal prin analize de risc, controale sistematice la punctele de trecere, supraveghere terestră, maritimă și fluvială, planuri de contingență.
2. Absența controalelor la frontierele interne este suplinită prin verificări polițienești bazate pe analize de risc, fără efect echivalent controlului de frontieră și măsuri compensatorii.
3. De asemenea, au fost implementate sisteme IT de mare capacitate folosite pentru operarea unor sisteme vitale pentru activitatea de securitate a frontierelor și siguranță a cetățenilor europeni– Sistemul de Informații Schengen (SIS), Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), guvernanța calității datelor, continuitate operațională.

Un exemplu demn de menționat la acest capitol este proiectul pentru achiziția de mijloace de supraveghere aeriană pentru creșterea capacitații operaționale a FRONTEX.

Obiectivul proiectului constă în creșterea capacității operaționale a Frontex prin achiziționarea de mijloace de supraveghere aeriană în vederea prevenirii și combaterii migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, cu un accent deosebit pe introducerea ilegală a migranților, traficul de persoane și terorism.

4. Pentru procesul de returnare sunt aplicate politici coerente și eficiente privind luarea deciziilor cu privire la îndepărtarea de pe teritoriul național, respectiv readmisia. Toate aceste măsuri sunt implementate prin cooperarea cu Frontex, monitorizare independentă și cooperarea cu statele membre și statele terțe vecine.

În acest domeniu, rezultatele înregistrate în primele 8 luni ale acestui an sunt dovada eficienței acțiunilor derulate.

Astfel, poliția de frontieră, în colaborare cu statele Schengen vecine (Ungaria și Bulgaria) a depistat și returnat în cele două state 469 de persoane implicate în tentative de migrație ilegală.

În același interval de timp, ofițerii Inspectoratului General pentru Imigrări au identificat 527 de cetățeni străini care au încălcat condițiile legale de ședere în România și care au fost returnați în țările de origine.

5. Peste 1.100 de angajați ai MAI au participat la 105 cursuri de formare și perfecționare, pe teme precum drepturile fundamentale ale omului, combaterea traficului de persoane prin exploatare prin muncă, combaterea traficului de stupefiante, intervenție polițienească și depistarea documentelor și vizelor falsificate, obținând certificate de calificare recunoscute.

A.Bune practici (exemple concrete)

În privința situației operaționale, Ministerul Afacerilor Interne a derulat acțiuni considerate ca fiind exemple de bune practici la nivel internațional, Amintesc următoarele exemple:

• Măsuri coordonate pentru fluidizarea traficului la Giurgiu–Ruse pe perioada lucrărilor la pod , asigurând dirijare trafic și informare în timp real, precum și misiuni comune cu partenerii bulgari pentru combaterea migrației ilegale și întărirea securității frontierei comune.
• Control coordonat la PTF Galați–Giurgiulești: sunt efectuate verificări într-un singur punct de către polițiștii de frontieră români și moldoveni, cu reducerea semnificativă a timpului de așteptare pentru persoane și mărfuri, cu un nivel crescut de securitate la frontiera externă a UE.
• Centrele de Cooperare Polițienească și Vamală reprezintă o măsură compensatorie eficientă după eliminarea controalelor interne. Centrul de la Oradea, unde sunt detașați ofițeri de legătură din Italia și Austria, demonstrează eficiența acestei măsuri compensatorii, asigurând schimbul operativ de date cu alte centre și puncte de contact similare din alte state.
• Contingente comune la frontiera bulgaro–turcă: România a participat cu 40 de polițiști de frontieră (cel mai numeros contingent din formatul AT–BG–HU–RO) pentru supraveghere și control, reducând presiunea generată de migrația ilegală și alte infracțiuni transfrontaliere.
• Acțiuni comune de tip BLITZ și HOTSPOT, desfășurate la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, care au ca scop prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere, prin verificări operative și măsuri punctuale în zone cu risc ridicat. Prin aceste acțiuni, Poliția de Frontieră consolidează securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene și transmite un semnal ferm împotriva rețelelor de traficanți de migranți.
• Poliția de Frontieră Română continuă să fie un actor de prim rang în cadrul Agenției Frontex, cu 316 polițiști de frontieră detașați în operațiuni comune, 39 de experți naționali detașați permanent și participare activă în 63 de activități europene în primele 6 luni ale anului.

B.Capacități și investiții

• Tehnologie la standarde actuale: autoturisme adaptate operativ, autospeciale cu termoviziune, camere portabile, echipamente de supraveghere pe timp de noapte și pentru examinarea rapidă a documentelor, drone aeriene (aeronave fără pilot uman la bord).
• Implementarea și folosirea în mod extins a aplicației EDAC. În primele 8 luni ale anului 2025 au fost efectuate peste 11.729.000 de verificări, cu următoarele rezultate, fiind depistate peste 480 de persoane urmărite, peste 770 de persoane dispărute, 962 de persoane căutate pentru proceduri judiciare, 101 persoane fără drept de ședere în Spațiul Schengen, 959 de obiecte căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi folosite ca probatoriu în diferite cauze penale.
• Începând cu data de 1 ianuarie 2025, au fost adoptate măsuri suplimentare la frontierele interne cu scopul de a suplini lipsa controalelor și pentru a crește gradul de siguranță al frontierelor europene și al cetățenilor Uniunii Europene.

Măsurile suplimentare au constat în următoarele activități și rezultate : aproximativ 115.000 de acțiuni și verificări în spațiul public și pe drumuri; peste 91.000 de filtre rutiere, peste 1.400.000 de autovehicule controlate, peste 2.700 de infracțiuni constatate, peste 112.000 de sancțiuni contravenționale aplicate, peste 1.000 de acțiuni de prevenire a infracțiunilor contra persoanei, aproximativ 2.800 acțiuni Blitz pe principalele artere rutiere spre și dinspre Ungaria și Bulgaria. Aceste verificări sunt polițienești, bazate pe analize de risc, fără efect echivalent controlului de frontieră în ceea ce privește timpul de așteptare la tranzitarea frontierelor interne.

• Efectul cooperării operaționale: colaborarea strânsă cu Bulgaria, Ungaria și Austria a condus la o scădere semnificativă a migrației ilegale pe frontierele externe ale UE, cu până la 80%.

        Angajament: Ministerul Afacerilor Interne continuă modernizarea capacităților, cooperarea cu partenerii europeni și protejarea frontierelor României și ale Uniunii Europene pentru un Schengen sigur și funcțional.