Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat, săptămâna trecută, rezultatele Proiectului European de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD), realizat în anul 2024, în 37 de state, inclusiv România.
Principalele date referitoare la consum și tipuri de consum în România, conform raportului publicat:
-
Consumul de droguri ilicite: 6% dintre elevi au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită (13% la nivel european), cel mai frecvent canabis. Intervievații consideră că substanța cea mai ușor de procurat rămâne canabisul (26% la nivel european, 14% în România), pe locul doi se află cocaina (13% la nivel european, 9,7% în România), iar pe locul trei se află tranchilizantele fără prescripție medicală (19% media europeană, 8,8% în România);
-
Consumul de alcool: 81% dintre adolescenții români au recunoscut că au consumat (media UE este 73%);
-
Consumul de țigări: 26% dintre adolescenții români fumează – locul 4 în Europa (media UE este 18%);
-
Jocuri de noroc: 25% dintre elevi au participat la jocuri de noroc pentru bani în ultimele 12 luni, comparativ cu media UE de 23%;
-
Dependența digitală: 53% – tinerii români (comparativ cu 47% – media UE).
Comparativ cu rezultatele din 2019 ale studiului, se observă în România o stabilizare a nivelului consumului de alcool și tutun, o scădere ușoară a consumului de droguri ilicite, precum și o creștere a implicării în jocuri de noroc online. De asemenea, România se remarcă printr-o percepție ridicată a ușurinței de acces la alcool și țigări. Deși consumul de canabis scade, constatăm că riscul de consum nu dispare, ci asistăm mai degrabă la o schimbare a preferințelor de consum/înlocuire cu alte forme de consum și comportamente asociate.
În acest context, ministrul educației și cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:
„Ministerul înțelege urgența implementării de acțiuni concrete, cuprinse și în Raportul QX sub reforma transversală «Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!». Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii. Dintre cele mai importante acțiuni specifice aflate în implementare, care susțin cele 3 componente, iată câteva:
1. Dezvoltarea programelor educaționale de prevenire a factorilor de risc în școli, cu accent pe acțiuni de impact, nu doar pe campanii de conștientizare;
2. Promovarea și finanțarea de proiecte specifice care să construiască o cultură organizațională, exprimată în valori și regulamente interne bine cunoscute de toți actorii, opusă fenomenelor de violență și consum de droguri, cu includerea acestor teme în săptămâna «Școala altfel!»;
3. Includerea temelor privind combaterea violenței și a consumului de droguri în orele curriculare de orientare și consiliere (la toate ciclurile) și în noile discipline propuse pentru liceu, și anume «Stilul de viață sănătos» și «Autoreglarea psihologică»;
4. Consolidarea parteneriatelor cu autoritățile centrale și locale, precum și cu organizațiile societății civile cu rol în implementarea și monitorizarea programelor de intervenție pentru sănătate și promovarea unui stil de viață echilibrat, în interiorul și în afara școlii. Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;
5. Prin structurile subordonate de la nivel local și județean, ne vom asigura de implementarea unor măsuri concrete în confruntarea cu abuzul de substanțe și riscul dependențelor.”
Utilizarea datelor științifice, precum cele din raportul ESPAD și alte rapoarte relevante, sunt fundamentale pentru elaborarea, monitorizarea și adaptarea de politici publice eficiente și de impact, inclusiv Ghiduri de acțiune, în noua logică asumată de minister de educație bazată pe dovezi (validată științific).
Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eșantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani. În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie – 12 iunie 2024, cu participarea a 8.543 de elevi din toate județele. Chestionarele au fost anonime. Raportul complet ESPAD 2024 poate fi consultat ► aici.
–
Sursa – MINISTERUL EDUCAŢIEI – www.edu.ro
