Reporter: Aţi preluat recent atribuţiile de supraveghere şi coordonare ale sectorului pieţei de capital din cadrul ASF. Care sunt principalele priorităţi pe care le aveţi pentru perioada următoare în ceea ce priveşte piaţa de capital?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Odată cu preluarea responsabilităţii de coordonare a sectorului de investiţii şi instrumente financiare, îmi propun să continui procesul de transformare a ASF într-o instituţie transparentă şi digitalizată, capabilă să sprijine dezvoltarea unei pieţe de capital moderne, reziliente şi atractive, atât pentru investitorii locali, cât şi pentru cei internaţionali.
Printre priorităţile mele se numără consolidarea cadrului legislativ, printr-un proces continuu de actualizare şi adaptare la evoluţiile dinamice ale pieţei. Aceste demersuri vizează întărirea rolului pieţei de capital în susţinerea economiei naţionale şi dezvoltarea unui mediu investiţional competitiv, transparent şi predictibil. Totodată, o altă direcţie prioritară este implementarea proiectului de digitalizare a ASF, pe care îl coordonez în calitate de manager de proiect.
Reporter: Ce schimbări legislative sau de reglementare sunt necesare pentru dezvoltarea pieţei de capital din România?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Autoritatea de Supraveghere Financiară are un rol esenţial în consolidarea şi modernizarea cadrului legislativ care guvernează piaţa de capital, urmărind permanent adaptarea acestuia la standardele europene şi la nevoile economiei reale. Direcţia strategică a ASF vizează, pe de o parte, crearea unui mediu normativ predictibil, clar şi accesibil pentru toţi participanţii la piaţă, iar, pe de altă parte, stimularea investiţiilor şi creşterea capacităţii pieţei de a finanţa companiile româneşti.
În plan legislativ, unul dintre proiectele majore aflate în derulare este cel privind implementarea Punctului Unic de Acces European (ESAP). Această iniţiativă, de importanţă sistemică, va permite investitorilor din întreaga Uniune Europeană acces gratuit şi centralizat la informaţiile publice relevante pentru serviciile financiare şi pentru pieţele de capital, inclusiv la datele privind sustenabilitatea întreprinderilor. Prin transpunerea Directivei ESAP, România va asigura o aliniere deplină la standardele europene de transparenţă, contribuind la creşterea încrederii investitorilor şi la o mai bună comparabilitate a datelor. Proiectul de lege include, de asemenea, o serie de recomandări formulate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în contextul evaluării României în cadrul procesului de aderare la OCDE şi al derulării la nivel naţional a Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Pieţei de Capital 2023-2026. Actul normativ a fost aprobat de Guvernul României la data de 28 august 2025 şi se află, în prezent, în dezbaterea comisiilor din Senatul României.
Un alt demers legislativ de amploare, aflat în centrul eforturilor de modernizare a cadrului normativ, este proiectul de lege privind transpunerea Directivei AIFMD II, recent adoptat de Guvernul României. Acesta vizează consolidarea legislaţiei aplicabile organismelor de plasament colectiv şi administratorilor de fonduri de investiţii alternative, prin alinierea la noile cerinţe europene privind transparenţa, guvernanţa şi gestionarea riscurilor. Proiectul introduce reglementări esenţiale cu privire la activitatea fondurilor care acordă împrumuturi, consolidând cadrul prudenţial şi de raportare, şi extinde competenţele administratorilor prin diversificarea serviciilor auxiliare pe care le pot presta. Totodată, se elimină bariere semnificative de acces pentru entităţile din ţări terţe şi se creează premisele pentru furnizarea de servicii transfrontaliere de depozitare, în scopul stimulării competiţiei şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite pe piaţa locală.
O altă iniţiativă de substanţă este ”Proiectul Ecosistem”, un demers amplu de reformare a cadrului legal aplicabil organismelor de plasament colectiv şi administratorilor de fonduri. Proiectul, realizat prin colaborarea într-un grup de lucru cu reprezentanţii industriei de profil, vizează simplificarea procedurilor de autorizare, crearea unui regim mai flexibil pentru fondurile destinate investitorilor profesionali şi stimularea pieţei locale de private equity şi venture capital. Scopul este acela de a genera un cadru adaptat realităţilor economice actuale, care să încurajeze investiţiile, menţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie pentru investitori.
În ceea ce priveşte reglementările secundare, ASF derulează un amplu proces de actualizare şi armonizare a acestora, în concordanţă cu legislaţia europeană şi cu cerinţele pieţei. Modificarea Regulamentului nr. 9/2014 are ca obiectiv reducerea timpilor de constituire a fondurilor de investiţii, standardizarea documentaţiei, creşterea transparenţei raportării şi reducerea poverii administrative pentru entităţile reglementate. De asemenea, proiectul de modificare a Regulamentului nr. 7/2020 referitor la fondurile de investiţii alternative introduce prevederi detaliate privind limitele investiţionale, cerinţele de raportare către ASF, limba utilizată în comunicările publicitare destinate investitorilor de retail şi regulile privind operaţiunile de răscumpărare. Prin aceste măsuri se urmăreşte un echilibru între flexibilitatea operaţională a administratorilor de fonduri şi nevoia legitimă de protecţie a investitorilor.
Pe de altă parte, potrivit obiectivelor specifice din Strategia Naţională de Dezvoltare a Pieţei de Capital 2023-2026, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are obligaţia de a întocmi documentaţia necesară pentru înregistrarea unei pieţe de creştere pentru IMM-uri şi depunerea cererii de înregistrare a acesteia la ASF. Acest segment, destinat finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii, oferă companiilor oportunitatea de a accesa capital într-un cadru reglementat, dar cu cerinţe de listare adaptate dimensiunii şi specificului lor. În paralel, ASF colaborează cu BVB pentru revizuirea criteriilor de admitere la tranzacţionare, astfel încât acestea să reflecte realităţile economice şi să stimuleze extinderea bazei de emitenţi.
Aceste proiecte legislative sunt dublate de un efort constant de simplificare şi clarificare procedurală în procesul de autorizare. ASF urmăreşte reducerea duratei de analiză a documentaţiilor, eliminarea redundanţelor şi o mai bună corelare între etapele administrative şi calendarul de piaţă. Prin această abordare, funcţiile esenţiale ale autorităţii – reglementare, autorizare, supraveghere şi control – sunt tratate ca elemente complementare ale unui mecanism unic, care asigură stabilitatea, transparenţa şi încrederea în piaţa de capital.
Reporter: Ce măsuri aveţi în vedere pentru atragerea mai multor investitori – de retail şi instituţionali – către piaţa de capital?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Consolidarea bazei de investitori, atât de retail, cât şi instituţionali, reprezintă o prioritate strategică pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, întrucât dezvoltarea pieţei de capital depinde în mod direct de încrederea şi participarea activă a acestora. În acest sens, ASF a promovat în ultimii ani un ansamblu de măsuri legislative şi administrative menite să faciliteze accesul la piaţă, să simplifice procedurile de listare şi să diversifice instrumentele disponibile pentru investiţii.
Un prim pas important l-a reprezentat adoptarea Legii nr. 11/2025, care a introdus un cadru mai flexibil pentru listarea companiilor şi pentru derularea operaţiunilor ulterioare admiterii la tranzacţionare. Prin această lege, procesul de listare a fost simplificat semnificativ, iar durata de aprobare a fost redusă, ceea ce oferă emitenţilor o predictibilitate mai mare şi investitorilor oportunităţi mai rapide de participare la piaţă.
În acelaşi timp, ASF a încurajat diversificarea infrastructurii pieţei prin sprijinirea proiectului de autorizare a unei contrapărţi centrale naţionale, conform standardelor europene EMIR. O contraparte centrală locală va contribui la reducerea riscului sistemic, la creşterea siguranţei şi transparenţei tranzacţiilor şi la dezvoltarea pieţei instrumentelor financiare derivate. În perspectivă, lansarea acestui tip de produse va atrage atât investitori instituţionali, interesaţi de strategii de acoperire a riscului, cât şi investitori de retail, prin extinderea opţiunilor de investiţii disponibile pe piaţa românească.
Pe segmentul fondurilor de investiţii, măsurile de reglementare adoptate de ASF au produs deja rezultate vizibile. Numărul total al investitorilor a crescut constant în ultimul an, în special în zona fondurilor deschise de investiţii, unde s-a înregistrat o majorare de aproximativ 30% în primul semestru din 2025 faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea este cu atât mai relevantă cu cât se datorează, în principal, investitorilor de retail, ceea ce confirmă tendinţa de maturizare a publicului şi eficienţa programelor de educaţie financiară derulate la nivel naţional.
O contribuţie importantă la diversificarea surselor de finanţare o are şi extinderea platformelor de finanţare participativă (crowdfunding). ASF a autorizat până în prezent cinci platforme, active în domeniile equity şi real estate crowdfunding, oferind companiilor aflate în faze incipiente de dezvoltare acces la capital într-un cadru reglementat şi sigur. Alţi doi furnizori de servicii de finanţare participativă se află în proces de autorizare, iar dinamica acestui segment confirmă interesul tot mai mare al investitorilor români pentru instrumente alternative şi pentru proiecte cu componentă antreprenorială.
Pe lângă măsurile de natură legislativă şi de infrastructură, ASF continuă să acorde o atenţie constantă dimensiunii educaţionale şi de informare publică. Autoritatea desfăşoară, în parteneriat cu instituţii academice, organizaţii profesionale şi entităţi de piaţă, programe de formare destinate tinerilor, investitorilor debutanţi şi publicului larg, promovând o înţelegere corectă a riscurilor şi avantajelor investiţiilor pe piaţa de capital.
În ansamblu, atragerea investitorilor presupune o abordare complexă, care combină reglementarea inteligentă, protecţia eficientă, stabilitatea instituţională şi educaţia financiară continuă.
Reporter: Ce iniţiative aveţi în vedere pentru a încuraja companiile să utilizeze mecanismele pieţei de capital în procesul de finanţare?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Stimularea companiilor să utilizeze piaţa de capital ca instrument de finanţare reprezintă un obiectiv major al Autorităţii de Supraveghere Financiară, întrucât acest mecanism oferă o alternativă viabilă şi sustenabilă la finanţarea bancară tradiţională şi contribuie la dezvoltarea economiei prin atragerea capitalului privat. ASF urmăreşte acest obiectiv printr-o combinaţie de măsuri legislative, administrative şi educaţionale, menite să simplifice accesul companiilor la bursă, să reducă birocraţia şi să crească încrederea mediului de afaceri în instrumentele pieţei.
Dincolo de componenta legislativă, instituţia a dezvoltat o serie de acţiuni practice, cu accent pe educaţie financiară, dialog instituţional şi simplificarea proceselor administrative. În paralel, au avut loc întâlniri periodice cu principalele entităţi din ecosistem (BVB, Depozitarul Central şi Ministerul Finanţelor) pentru identificarea de măsuri comune care să stimuleze listările şi să consolideze piaţa de creştere destinată IMM-urilor.
Procesul de listare a fost semnificativ simplificat. Termenele legale de aprobare sunt scurte – 30 de zile pentru listările tehnice (în practică sub 10 zile) şi 20 de zile lucrătoare pentru IPO-uri. ASF colaborează activ cu intermediarii încă din faza de redactare a prospectelor, pentru a asigura o derulare fluentă şi predictibilă a ofertelor publice.
Un alt obiectiv major îl reprezintă îmbunătăţirea guvernanţei corporative. Modificările aduse Legii nr. 24/2017 au simplificat şi eficientizat procedurile de majorare a capitalului social, reducând termenele şi sarcina administrativă. În acelaşi timp, ASF promovează alinierea la cele mai noi standarde europene privind sustenabilitatea, digitalizarea, echilibrul de gen şi transparenţa decizională. Aceste principii sporesc încrederea investitorilor şi consolidează reputaţia companiilor listate. ASF a avut un rol activ în închiderea, în aprilie 2025, a capitolului de guvernanţă corporativă din procesul de aderare la OCDE, prin prezentarea măsurilor implementate la nivel naţional pentru consolidarea guvernanţei corporative a companiilor listate.
Prin toate aceste demersuri – reglementare, educaţie, cooperare instituţională şi simplificare administrative – ASF îşi propune să dezvolte un ecosistem financiar modern, transparent şi incluziv, care să sprijine antreprenorii români în utilizarea pieţei de capital ca instrument real de creştere şi finanţare durabilă.
Reporter: Piaţa noastră de capital este clasificată drept emergentă de către agenţia de rating FTSE Russell, dar este încă piaţă de frontieră conform MSCI. Ce acţiuni consideraţi că poate întreprinde ASF pentru a sprijini promovarea României la statutul de piaţă emergentă în ierarhia MSCI?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Promovarea României la statutul de piaţă emergentă în clasificarea MSCI este un obiectiv strategic ce ţine nu doar de aspectele tehnice ale pieţei de capital, ci şi de soliditatea instituţională, transparenţă şi predictibilitate. În acest proces, ASF are un rol esenţial, prin reglementare, supraveghere şi participare activă la iniţiativele europene şi internaţionale dedicate convergenţei pieţelor. Un element important îl reprezintă contribuţia ASF la procesul de aderare a României la OCDE, în special la capitolul guvernanţă corporativă, pentru care ţara noastră a primit în aprilie 2025 aviz favorabil. Aceasta confirmă alinierea cadrului naţional la principiile internaţionale privind transparenţa şi protecţia acţionarilor, criterii fundamentale şi pentru MSCI.
În paralel, ASF a colaborat cu Ministerul Finanţelor la elaborarea Strategiei Naţionale privind Dezvoltarea Pieţei de Capital 2023-2026, document strategic finanţat de Comisia Europeană, care stabileşte direcţiile majore pentru creşterea lichidităţii, diversificarea instrumentelor financiare, îmbunătăţirea accesului companiilor la piaţă şi consolidarea infrastructurii de tranzacţionare şi decontare. Această strategie creează cadrul coerent necesar pentru ca piaţa românească să îndeplinească standardele cerute de organismele internaţionale de evaluare. ASF depune toate diligenţele în vederea implementării obiectivelor acesteia.
Un pas major îl reprezintă finalizarea procesului de autorizare a contrapărţii centrale (CCP.RO), proiect cu impact direct asupra lichidităţii şi eficienţei pieţei. Existenţa unei contrapărţi centrale va permite dezvoltarea pieţei instrumentelor derivate, reducerea riscurilor de contrapartidă şi crearea unei infrastructuri conforme cu standardele europene. De asemenea, ASF sprijină tranziţia către ciclul de decontare T+1, măsură adoptată la nivelul Uniunii Europene pentru 2027, care va creşte eficienţa operaţională şi va alinia piaţa românească la practicile celor mai performante burse internaţionale. În acelaşi timp, participarea activă a ASF la grupurile de lucru ale ESMA şi IOSCO contribuie la armonizarea normelor şi la consolidarea convergenţei în supravegherea pieţelor, oferind României vizibilitate şi credibilitate în rândul agenţiilor de clasificare.
Prin aceste acţiuni, consolidarea guvernanţei corporative, modernizarea infrastructurii, creşterea lichidităţii şi cooperarea internaţională, ASF sprijină crearea unui mediu investiţional competitiv şi stabil, capabil să îndeplinească sustenabil criteriile MSCI pentru reclasificarea României la statutul de piaţă emergentă.
Reporter: Dezvoltarea tehnologiei a dus la proliferarea reclamelor înşelătoare în mediul online şi a altor tipuri de fraude în domeniul investiţiilor. Cum intenţionează ASF să prevină aceste practici şi ce recomandări are pentru protejarea populaţiei?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Evoluţia tehnologică a adus, fără îndoială, beneficii majore în ceea ce priveşte accesul la servicii financiare şi democratizarea investiţiilor. În acelaşi timp, însă, a facilitat apariţia unor forme tot mai sofisticate de fraudă şi manipulare online, care exploatează nevoia naturală a investitorilor de randamente rapide şi sigure. În faţa acestor provocări, rolul Autorităţii de Supraveghere Financiară este de a asigura o protecţie reală şi eficientă a publicului, printr-o combinaţie de supraveghere tehnologică, acţiune preventivă şi educaţie financiară.
Fraudele bazate pe promisiunea unor câştiguri garantate, schemele de tip ”trading fals” sau entităţile care se prezintă drept intermediari autorizaţi fără a fi, reprezintă manifestări tipice ale ingineriei sociale moderne. Ele nu doar afectează victimele directe, ci erodează încrederea generală în pieţele financiare. Este important de precizat că aceste fapte, care presupun inducerea în eroare a publicului sau obţinerea de fonduri prin mijloace frauduloase, intră în sfera competenţei organelor judiciare, întrucât pot constitui infracţiuni prevăzute de Codul Penal.
ASF acţionează, însă, acolo unde are prerogative legale directe, respectiv în zona prestării neautorizate de servicii şi activităţi de investiţii. Ori de câte ori există suspiciuni privind funcţionarea unor entităţi care oferă servicii de investiţii fără autorizare, Autoritatea dispune un set de măsuri ferme: publicarea de avertismente oficiale pe website-ul instituţiei, blocarea accesului de pe teritoriul României la website-urile respective şi, atunci când se impune, sesizarea organelor de urmărire penală.
Pentru creşterea gradului de conştientizare, ASF a creat o secţiune dedicată pe site-ul propriu – ”Atenţie la entităţi neautorizate!” – care explică mecanismele utilizate de operatorii frauduloşi şi oferă recomandări practice pentru investitori. De asemenea, avertismentele sunt comunicate constant şi prin canalele oficiale de social media, astfel încât mesajele de prevenţie să ajungă rapid la publicul larg.
Un alt pilon important al strategiei de protecţie îl constituie educaţia financiară. Într-o piaţă complexă şi interconectată, cunoaşterea este prima linie de apărare. După cum am mai spus, ASF derulează programe ample de informare, campanii educaţionale şi parteneriate instituţionale, menite să ajute cetăţenii să recunoască ofertele înşelătoare, să verifice statutul entităţilor cu care interacţionează şi să înţeleagă riscurile asociate investiţiilor speculative.
În esenţă, protejarea investitorilor într-o eră digitală nu se mai poate baza doar pe reglementare, ci pe o combinaţie de vigilenţă, educaţie şi transparenţă. ASF îşi asumă acest rol cu fermitate, pentru a asigura un climat de încredere şi integritate pe piaţa financiară, în care oportunităţile reale de investiţie să nu fie umbrite de promisiuni iluzorii.
Reporter: Ce proiecte are ASF pentru a răspunde provocărilor legate de digitalizare şi fintech?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Transformarea digitală a sectorului financiar nu mai reprezintă o perspectivă de viitor, ci un proces în plină desfăşurare, care redefineşte arhitectura întregului sistem financiar. În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi asumă un rol activ, de facilitator al inovaţiei şi, în acelaşi timp, de garant al stabilităţii şi al protecţiei consumatorilor. Echilibrul dintre libertatea tehnologică şi disciplina reglementării este una dintre cele mai complexe mize ale momentului.
La nivel european, principalele cadre de reglementare care stabilesc standardele pentru finanţele digitale sunt Regulamentele MiCA (Markets in Crypto-Assets) şi DORA (Digital Operational Resilience Act), împreună cu proiectul pilot privind utilizarea tehnologiei registrelor distribuite (DLT Pilot Regime). Aceste instrumente creează un spaţiu de inovare controlată, în care tehnologia blockchain, tokenizarea activelor tradiţionale şi utilizarea inteligenţei artificiale pot fi integrate într-un mod sigur şi transparent.
Deşi la nivel naţional nu au fost încă desemnate autorităţile competente pentru aplicarea directă a Regulamentului (UE) 1114/2023 privind fintech-urile, ASF participă activ, prin specialiştii săi, la Comitetul Permanent pentru Finanţe Digitale constituit în cadrul ESMA. În acest for, se definesc direcţiile comune de aplicare a legislaţiei europene privind tehnologiile emergente, se discută implementarea standardelor de rezilienţă digitală şi se conturează principiile convergenţei în supravegherea fintech la nivelul Uniunii Europene.
În acelaşi timp, ASF derulează un proiect amplu de transformare digitală finanţat prin fonduri nerambursabile în valoare de 20 de milioane de lei, care vizează modernizarea infrastructurii IT, automatizarea proceselor interne şi digitalizarea serviciilor oferite pieţei şi publicului. Proiectul are ca obiectiv principal crearea unei platforme integrate de supraveghere, capabilă să gestioneze în timp real volume mari de date provenite de la entităţile supravegheate, să eficientizeze fluxurile decizionale şi să reducă sarcina administrativă pentru operatorii din piaţă. În plus, investiţiile prevăzute includ instrumente avansate de analiză şi inteligenţă artificială, menite să îmbunătăţească capacitatea de identificare timpurie a riscurilor şi să crească transparenţa în relaţia dintre ASF, participanţii la piaţă şi investitori.
Reporter: ASF face parte din grupul de lucru al proiectului destinat dezvoltării unei contrapărţi centrale (CCP) în România. Obiectivul iniţial era autorizarea CCP-ului conform Regulamentului european EMIR 2, însă acest proces nu a fost finalizat, iar demersurile continuă acum în cadrul EMIR 3. Cum se modifică responsabilităţile ASF în raport cu noul cadru de reglementare?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Proiectul privind constituirea şi autorizarea unei contrapărţi centrale naţionale reprezintă una dintre cele mai importante iniţiative pentru maturizarea infrastructurii pieţei de capital din România.
Demersurile pentru autorizarea unei contrapărţi centrale au fost iniţiate în anul 2019, odată cu înfiinţarea societăţii CCP.RO Bucureşti S.A., al cărei acţionar majoritar este BVB. Obiectivul a fost crearea unei infrastructuri locale de compensare şi decontare, care să deservească pieţele româneşti de instrumente financiare şi de energie, în deplină conformitate cu cerinţele europene. În iulie 2020, CCP.RO a încheiat un contract de consultanţă şi servicii de tehnologie cu Cassa di Compensazione e Garanzia S.p.A. (CC&G) (în prezent Euronext Clearing).
În ianuarie 2023, CCP.RO a depus la ASF prima cerere de autorizare, conform Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (cunoscut sub numele EMIR 2). Procedura europeană prevede că autorizaţia se acordă printr-o decizie comună a unui colegiu format din trei autorităţi: ASF – în calitate de autoritate competentă, Banca Naţională a României – în calitate de bancă centrală pentru decontarea în lei a operaţiunilor, şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA).
Ulterior, în aprilie 2024, CCP.RO a notificat autorităţile privind rezilierea contractului tehnologic cu Cassa di Compensazione e Garanzia S.p.A. (CC&G), motivul principal fiind modificările de strategie ale Grupului Euronext ce nu mai sunt compatibile cu continuarea proiectului. Această modificare a determinat reluarea procesului de autorizare şi identificarea unui nou furnizor tehnologic, Be Management Consulting S.p.A., partener cu experienţă solidă în proiecte similare la nivel european.
Între timp, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul (UE) 2024/2987 (EMIR 3), care aduce o serie de reforme menite să sporească eficienţa şi competitivitatea pieţelor de compensare din Uniune. Noul cadru prevede termene mai clare, o structură procedurală simplificată şi o delimitare explicită a responsabilităţilor între contrapartea centrală solicitantă şi autorităţile implicate.
Astfel, în decembrie 2024, CCP.RO a retras cererea iniţială de autorizare, urmând să reia procesul în baza cerinţelor EMIR 3, după completarea documentaţiei conform noilor standarde.
Autorizarea CCP.RO nu este doar un obiectiv administrativ, ci un pas fundamental pentru consolidarea independenţei şi rezilienţei pieţei de capital româneşti. Ea va permite dezvoltarea pieţei instrumentelor derivate, reducerea riscului de contrapartidă, creşterea lichidităţii şi, implicit, o mai bună integrare a României în arhitectura financiară europeană.
Este important de subliniat că rolul ASF în acest proces este strict cel de autoritate competentă pentru autorizare, în conformitate cu reglementările europene aplicabile (EMIR 3). ASF nu are nicio responsabilitate în ceea ce priveşte înfiinţarea contrapărţii centrale, pregătirea documentaţiei necesare autorizării, identificarea partenerilor tehnologici sau participarea la capitalul social al CCP.RO. Toate aceste atribuţii revin exclusiv iniţiatorilor proiectului, respectiv entităţilor implicate direct în constituirea şi operarea contrapărţii centrale.
Reporter: Care este stadiul Contrapărţii Centrale din perspectiva atribuţiilor ASF în acest proiect?
Gabriel-Ioan Avrămescu: În prezent, ASF aşteaptă depunerea de către CCP.RO a unei noi cereri de autorizare, însoţită de documentaţia completă, conform cerinţelor EMIR 3. După primirea acesteia, procesul de autorizare se desfăşoară etapizat şi transparent.
În termen de două zile lucrătoare, ASF confirmă primirea cererii, iar în următoarele 20 de zile lucrătoare analizează dacă documentaţia este completă. Dacă lipsesc informaţii/documente, se solicită clarificări suplimentare. Cererea de autorizare se respinge de ASF în cazul în care decide că CCP.RO nu a dat curs unei astfel de cereri.
Ulterior, ASF are la dispoziţie 80 de zile lucrătoare pentru a efectua o evaluare a riscurilor (raportul de evaluare) privind respectarea de către CCP.RO a cerinţelor relevante stabilite în EMIR. În această perioadă, ASF poate adresa CCP întrebări şi poate solicita informaţii suplimentare de la aceasta, coordonează şi transmite întrebări CCP.RO din partea ESMA sau a oricărui membru al colegiului şi transmite ESMA şi membrilor colegiului toate răspunsurile furnizate de CCP.
După primirea raportului, colegiul adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, un aviz prin care stabileşte dacă CCP respectă cerinţele prevăzute în EMIR şi îl transmite ASF şi ESMA. De asemenea, în paralel, după primirea raportului, ESMA adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, un aviz prin care stabileşte dacă CCP solicitantă respectă cerinţele prevăzute în EMIR şi îl transmite ASF şi Colegiului. Ulterior, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea avizului ESMA şi al colegiului, ASF adoptă decizia de autorizare.
Reporter: Bursa de Valori Bucureşti marchează, în luna noiembrie, 30 de ani de la redeschidere. Care este mesajul dumneavoastră pentru comunitatea pieţei de capital la acest moment aniversar?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Aniversarea a 30 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori Bucureşti reprezintă un moment de încredere în viitorul pieţei de capital româneşti. Este o ocazie să recunoaştem eforturile tuturor celor care, în trei decenii, au contribuit la reconstrucţia şi consolidarea acestui pilon esenţial al economiei. Bursa a parcurs un drum impresionant: de la primele listări modeste, la statutul de piaţă emergentă şi la o capitalizare care reflectă tot mai fidel potenţialul economiei româneşti. În tot acest timp, ASF a fost şi rămâne un partener activ în modernizarea cadrului de reglementare, în consolidarea guvernanţei corporative şi în protejarea intereselor investitorilor.
Privind înainte, provocarea noastră comună este să accelerăm procesul de dezvoltare, să atragem mai multe companii spre listare, să creştem lichiditatea, să stimulăm participarea investitorilor individuali şi instituţionali şi să integrăm tot mai mult tehnologia în funcţionarea pieţei.
Mesajul meu pentru comunitatea pieţei de capital este unul de continuitate şi parteneriat. Avem o piaţă solidă, o generaţie nouă de investitori şi un mediu instituţional tot mai matur. Dacă vom continua să colaborăm – instituţii, mediul privat şi investitori, putem transforma Bursa într-un motor real de finanţare a economiei şi într-un reper regional de încredere şi performanţă.
Interviu publicat în ziarul Bursa, 16-17 octombrie 2025
–
Sursa – AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ – www.asfromania.ro
