Studiul ESPAD 2024 (Results from the European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) a arătat scoruri îngrijorătoare ale adolescenților români în privința unor comportamente adictive (ex.: alcool, droguri, fumat, jocuri de noroc, navigare online), analizate și de Ministerul Educației și Cercetării.
Totodată, World Vision România, folosind un chestionar adaptat din instrumentele internaţionale ESPAD, a realizat recent un studiu reprezentativ pe un eşantion de copii cu vârste între 10 şi 14 ani. Rezultatele arată că aproximativ 69% participă zilnic la jocuri online, 30% au consumat alcool cel puțin o dată, iar 13% au fumat. În acest sens, autorii studiului (World Vision România) reamintesc că astfel de comportamente reflectă vulnerabilități emoţionale şi sociale, semnalând necesitatea suplimentării factorilor de protecţie.
Studiul ESPAD a investigat, însă, și direct starea de sănătate psihologică autopercepută (mental well-being). Aceasta a fost măsurată prin WHO-5 Well-being Index, evaluată prin raportare retroactivă la ultimele două săptămâni, un scor de peste 50, arătând o stare de sănătate psihologică autopercepută bună. În general, rezultatele ESPAD 2024 arată o stare de sănătate psihologică bună a adolescenților români (63), peste media europeană (59 – minimum 43/maximum 77). De asemenea, este de observat că băieții au scoruri mai crescute (74) decât fetele (53). România se află pe poziția a 12-a din 37 de țări analizate.
Deși rezultatele sunt încurajatoare, scorul general lasă loc de îmbunătățire și atrage atenția atât asupra discrepanței dintre băieți și fete (care trebuie înțeleasă și redusă), cât și asupra discrepanței față de comportamentele adictive (care trebuie înțeleasă la rândul ei).
Așa cum rezultă și din Raportul QX, Ministerul Educației și Cercetării este preocupat ca misiunea fundamentală a educației – formarea de competențe – să se desfășoare într-un context general care promovează și sănătatea mintală, și starea de bine. În acest sens, reforma curriculară (pentru a eficientiza procesul educațional și a introduce și componente de sănătate mintală) și cea legată de consiliere și orientare (curricular și prin servicii de specialitate) sunt în plină derulare, cu impact potențial pozitiv atât asupra elevilor/cadrelor didactice, cât și asupra întregului ecosistem educațional. Adăugăm, în acest context, și faptul că Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu UNICEF și Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene (DG REFORM), implementează proiectul „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, al cărui obiectiv general îl reprezintă promovarea unui mediu școlar sănătos și sigur în care învățarea socială și emoțională, sprijinul psihosocial și sănătatea mintală fac parte din cultura și practica curentă a fiecărei școli (ca abordare la nivelul școlii în ansamblu). Proiectul răspunde raportului „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România” (lansat în luna septembrie 2025), recomandările acestui raport fiind transmise grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor școlare destinate învățământului liceal.
–
Sursa – MINISTERUL EDUCAŢIEI – www.edu.ro
