Comunicat de presă privind publicarea celei de-a cincea ediții a Raportului privind statul de drept – 24 iulie 2024

Astăzi, Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea Raport privind Statul de Drept. Este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie.

Ministerul Justiției a sprijinit încă de la început instituirea acestui mecanism, care evaluează toate  Statele Membre ale Uniunii Europene, pe baza acelorași standarde.

Reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și independența mass-media, aspecte legate de sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului.

La fel ca în anii precedenți, Ministerul Justiției a cooperat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiției (cuprinse în Raportul de țară din 5 iulie 2023).

Sistemul judiciar

Raportul de anul acesta notează numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

–  evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției de către Panelul de experți independenți înființat de Ministerul Justiției (în septembrie 2023) și publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiției (în februarie 2024);

– demararea consultărilor la nivel instituțional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experți;

– asigurarea stabilității reformei judiciare și a implementării Legilor Justiției;

– eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraților);

– progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar;

– eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar;

– eforturi pentru soluționarea inechităților salariale din sistemul judiciar;

– reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetățenilor.

Cadrul anticorupție

Raportul notează elemente de progres și în ceea ce privește cadrul anticorupție, precum:

– implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție;

– stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi);

– menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;

– progrese în funcționarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală și minim 3 în structurile teritoriale); de asemenea s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi;

S-au făcut progrese în raport de cele șapte recomandări din 2023 și s-a constatat că, pentru domeniul justiției, au fost înregistrate progrese remarcabile, precum și pentru o parte din cadrul anticorupție.

Acest rezultat lăudabil este determinat de multă muncă şi de efortul conjugat al multor instituţii, precum şi de buna colaborare dintre Ministerul Justiţiei, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi a întregului sistem judiciar.

Rămân, însă, unele  recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităților române din afara sferei judiciare.