https://www.facebook.com/ministeruldeinterne/videos/1643227180011074
Raed Arafat, secretar de stat MAI:
Bună ziua!
Deci, am dorit să anunțăm astăzi că din nou începem campania Săptămânii protecției civile și unde în perioada 26 februarie – 4 martie o să avem activități intense, pregătirea populației, de informare a populației pe domeniul situațiilor de urgență.
De ce facem acest lucru?
Cum am mai zis și o repet populația este parte din sistem. O populație pregătită înseamnă un sistem mai performant, înseamnă că suntem mai rezilienți, înseamnă că putem interveni mai bine în situațiile de urgență. O populație mai puțin pregătită înseamnă mai puțină reziliență și populația aflată într-un risc mai mare în cazul unor situații de urgență. De aceea încercă în fiecare an să venim cu noi metode de a ajunge la populație prin dvs. prin mass-media, dar și prin alte metode, și să informăm populația asupra riscurilor, asupra problemelor cu care pot să se confrunte și a modului în care trebuie să acționeze și a modului în care să fie pregătiți. Și când vorbim de populație nu vorbim de o anumită vârstă și vorbim de o populație de la copii până la adulți inclusiv persoanele cu dizabilități, toate persoanele care potr să se confrunte cu riscuri și care trebuie să știe cum să facă față și să înțeleagă și noi cum lucrăm și cum venim în ajutorul lor și bineînțeles cum putem să lucrăm împreună.
Și acum vin la aspectele de a lucra împreună. Această campanie din acest an se va concentra mult pe partea de voluntariat, atragerea de voluntari, păstrarea voluntarilor, participarea lor la activitățile noastre motiv pentru care chiar acum am avut o discuție pentru revizuirea ordinului pe voluntariat care îl avem la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, astfel încât atragerea de voluntari să fie mai prietenoasă, mai deschisă și mai incurajatoare pentru copii de la 16 ani în sus. Și repet, de la 16 ani în sus, și asta încă nu este foarte puțin că începem la 16 ani să spunem că e copil ce să caute ca voluntar. Sunt țări care încep la 14 ani și vă dau, Austria de exemplu, care copiii încep să intre în unitățile de pompieri și să intre in diferite zone de voluntariat chiar la 12 ani și la 14 ani deja încep să fie implicați. La 16 ani sunt complet implicați și cred că asta este într-adevăr abordarea corectă pentru că trebuie să pregătești populația și trebuie să pregătești copiii încă de când sunt mici. Dacă așteptăm la 18 ani să îi pregătim pe voluntari și să îi atragem ca voluntari riscul major este ca mulți dintre ei vor fi ocupați cu alte activități vor începe să muncească, vor deveni studenți vor fi ocupați și este foarte greu să îi atragi ca voluntari. O dată ce l-ai atras și l-ai infectat cu acest virus al voluntariatului și al intervenției pe situații de urgență foarte probabil că și după 18 ani ca vârstă o să continue să activeze în domeniul în care a început de copil ca voluntar și am multe exemple care probează ce zic în acest moment inclusiv în situațiile în care am avut voluntari la Mureș când am început și cu SMURD și cu toată această activitate chiar la 14 ani și care au devenit asistenți medicali, medici în cadrul SMURD-ului după mai mulți ani. Deci este un lucru valid.
Așa că asta e una din activitățile pe care ne vom concentra.
Al doilea lucru, o să încurajăm populația cât de mult să acceseze toate mijloacele de informare pe care le avem fiipregătit.ro, să descarce aplicația Departamentului pentru Situații de Urgență, să intre și să se informeze de pe site-urile Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, să fie interactivă cu noi, de ce nu să vină cu propuneri, să vină cu întrebări ca să clarificăm anumite aspecte care trebuie să fie clarificate pentru populație.
În perioada Săptămânii protecției civile o să avem câteva activități obișnuite care v-ați obișnuit cu ele și altele noi care să încercăm să le intensificăm și anume o să avem de exemplu Miercurea alarmelor în ziua de 4 martie la ora 10.00 dimineața.
De ce? Pentru că vrem să testăm sistemele de alarmare. Vrem să știe populația, totuși, că acest sistem există, dar testarea lui și a funcționalității măcar o dată pe an, în timpul Săptămânii Protecției Civile este necesară și obligatorie.
Ne cerem scuze pentru deranj, dar să știe lumea că în 4 martie, la ora 10:00 vor suna alarmele.
Dacă va fi ceva real, atunci o să primească mesajele prin RO-ALERT, dacă este ceva real, dar când vor suna la ora 10:00 în toată țara, să știe tot că este vorba de un exercițiu.
Vor fi ținute cursuri de prim ajutor și am început deja, chiar dacă n-a început Săptămâna Protecției Civile, cu Maratonul Resuscitării, care a fost organizat la unul din mall-urile din București, la Park Lake Mall și unde au fost câteva sute de persoane care au mers cu copii cu tot la pregătire pe cursurile de prim ajutor.
Aceste cursuri vor continua în toată țara. Toate inspectoratele vor organiza puncte de informare, vor organiza cursuri de prim ajutor pentru copii și pentru adulți, bineînțeles, astfel încât să fie mai bine pregătiți.
Bineînțeles mai avem și alte activități care o să fie realizate.
O să continuăm campania Detector pentru viață în a 3-a ediție, dar asta va fi lansată separat împreună cu finanțatorii și cu toți care se ocupă de această campanie.
De ce? Pentru că este una dintre cele mai importante campanii în serviciul comunității și care protejează vieți și care învață oamenii cum să se protejeze cu investiții foarte mici dacă vor să o facă pe cont propriu.
Bineînțeles, în fiecare județ, inspectoratele pentru situații de urgență cu care am avut deja o videoconferință recent, se vor concentra pe riscurile care au loc în zonele lor de competență.
De exemplu, inspectoratele unde avem zona de cutremur o să discute mult despre cutremur, o să discute despre riscurile care sunt în zona lor. Inspectoratele care au mai predomenent riscul predominant, riscul de de de inundații o să discute cu populația despre inundații, astfel o să meargă la lăcașurile de cult, o să meargă duminică să discute cu populația, să explice. Deci indicațiile care s-au dat la nivel național, este o implicare totală din partea tuturor inspectoratelor și nu numai. Aici participă și colegii de la serviciile de ambulanță. În județe am solicitat împlicarea lor, colegii de la Salvamont am solicitat împlicarea lor în fiecare județ, astfel încât tot sistemul să poată să discute cu populația și să le explice despre diferite categorii de riscuri cu care pot să se întâlnească.
Mai este un lucru care o să-l facem și asta este exercițiile de evacuare. Până acum au fost exerciții de evacuare la nivelul școlilor care se făceau în fiecare an. Ce se întâmplă în caz de cutremur, ce se întâmplă în caz de incendiu.
Acuma vom încuraja toate clădirile de birouri, acolo unde avem mulți oameni, chiar și clădiri publice, să se evacueze într-una din zilele asta conform procedurilor de evacuare pe care le au, că ei trebuie să aibă proceduri de evacuare, numai că nu prea se testează.
Iar pot să vă spun că sunt în alte țări lucruri foarte obișnuite, să sune alarma de incendiu, lumea se ridică, pleacă, coboară, se adună acolo unde este zona de adunare, după care se verifică totul și se întorc. Este un exercițiu care se face o dată, de două ori pe an și aici o să încurajăm în perioada Săptămânii Protecției Civile cei care sunt în clădiri de birouri, în diferite categorii de clădiri, să evacueze clădirea, să învețe cei care lucrează în clădirea respectivă cum se face evacuarea, pe ce scări, pe ce zone, pe unde se iese, unde este zona de adunare, toate aceste aspecte care și colegii de la pompieri o să le sprijine și o să participe la unele dintre ele.
Deci, după care mai există și alte campanii care vor fi realizate, campania Știai că care o să continue, dar o să fie o nouă campanie, Ai sau nu ai? o să o explice domnul general imediat cum o să se desfășoare campania respectivă și o să fie mai multe activități de port-deschise, de acces liber a populației, care o să explice domnul general imediat cum se vor desfășura.
Acum, de ce facem acest lucru cred că l-am explicat de mai multe ori și repet, nu este pentru un singur tip de risc, nu este pentru o singură situație. Nu facem asta numai pentru cutremur. Nu facem asta numai pentru inundații, îl facem pentru orice fel de risc cu care putem să ne confruntăm. Oamenii când se întâlnesc cu pompierii, pot să întrebe despre orice formă de risc și să pună întrebări și să înțeleagă cum trebuie reacționat.
Însă din nou, repet, dacă intră pe fiipregătit.ro, există foarte multe ghiduri, foarte multe sfaturi care se găsesc acolo, plus dacă intră pe aplicația DSU pe capitolul învață, o să aibă link la ghidurile de pe fiipregătit, unde vor putea să se informeze și, de ce nu, să intre pe chatbot-ul de la fiipregătit.ro și să discute cu el despre situațiile de urgență. Există un chatbot care se poate discuta cu el, inteligența artificială și care sper să răspundă corect, dar până acuma toate testele, cel puțin pe situațiile de urgență, am văzut că răspunde corect și este învățat să răspundă numai pe situațiile de urgență, nu și pe alte aspecte dar bineînțeles, cu cât se discută despre diferite situații, o să vedem că o să fie interactiv și o să vină și cu recomandările care putem să le cumpărăm, cu ghidurile care sunt pe site-ul fiipregătit.
Deci, săptămâna va continua până în 4 martie. 4 martie este ziua în care comemorăm cutremurul din ‘77 și putem să spunem că multe s-au realizat, mai ales în ultimii 2-3 ani, pe partea de prevenție, pe partea de pregătire, dar asta urmează să se discute punctual pe fiecare din situații și pe fiecare dintre riscuri.
O să mă opresc aici. O să dau cuvântul domnului general Constantin Florea, primul adjunct al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, să sublinieze anumite activități din cadrul Săptămânii Protecție Civile și după care revin.
Domnul general, vă rog.
General Constantin Florea, prim-adjunct al Inspectoratului Genral pentru Situații de Urgență:
Mulțumesc, domnul secretar de stat. Bună ziua tuturor! Câteva dintre activitățile pe care le vom desfășura în această perioadă: joi, 26 februarie, redeschidem porțișe Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă de la Boldești și, de asemenea, în week-end, vor fi deschise porțile Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”. Cu acestaă ocazia, participanții vor putea vizualiza sălile de clasă, amfiteatrele, laboratoarele de pregătire, de specialitate în situații de urgență, informatică, electrotehnică, teoria arderii și comportare la foc, cabinet de specialitate pentru pregătire de specialitate în descarcerarea și acordarea primului ajutor calificat, poligon de antrenament pentru stingerea incedniilor și pentru pregătirea psiho-fizică și de specialitate a pompierilor. Totodată, publicul va putea vizualiza și tehnica utilizată de salvatori în misiunile operative, dar și exerciții demonstrative și de stingere și de prim-ajutor.
O altă activitate va fi sâmbătă, 28 februarie, când este și Ziua Protecției Civile, un tur ghidat, cu specialiști din cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, administrații municipale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aociația Inginerilor Constructori, Proiectanți de Structuri.
Nu-i uităm nici pe iubitorii de Istorie și vor avea posibilitatea să viziteze în regim gratuit Muzeul Național al Pompierilor Foișorul de Foc, care își deschide porțile pentru publicul larg sâmbătă și duminică, în intervalul orar 12:00 – 20:00.
Și legat de campania pe care a prezentat-o domnul secretar de stat ”Ai sau nu ai”, această campanie are la bază o abordare simplă, directă și ușor de înțeles pentru publicul larg. Fiecare mesaj pornește de la o întrebare scurtă, care îi determină pe oameni să se autoevaluze și să refelecteze la propriile obiceiuri legate de siguranța în locuințe. Au fost realizate, în acest sens, opt mesaje teamtice, fiecare transpus într-un clip video de 10 secunde, care abordează cele mai frecvente riscuri întâlnite în mediul casnic, cum ar fi: detectoare de fum și gaz, aragaz lăsat nesupravegheat, existența unui plan de urgență în familie, kitul de urgență, stigătorul de incendiu, verificarea surselor de foc înainte de a pleca de acasă, utilizarea lumânărilor, prelungitoarele electrice supraîncărcate.
Mesajele sunt construite pe un contrast simplu: ”Ai” – felicitarea și validarea comportamentului preventiv, ”Nu ai” – avertizare și soluție concretă, ușor de aplicat. Scopul este de a responsabiliza și de a arăta că prevenția începe cu gesturi mici, la îndemâna oricui, dar care pot salva vieți. Clipurile sunt gândite cu mesaje scurte, fiind adaptate pentru panouri stradale, digitale, în mall-uri, în centre comerciale și mijloace de transport public.
Difuzarea se va realiza la nivel național, cu sprijinul partenerilor care dețin aceste panouri și cu care colaborăm deja, atât noi, cât și inspectoratele pentru situații de urgență județene. Campania se aliniază perfect obiectivelor Săptămânii Protecției Civile: informare, prevenire, educarea populației și creșterea nivelului de siguranță în comunități. Mulțumesc.
Raed Arafat:
Mulțumesc. O să mai adaug că o să avem și o gală la finalul acestei săptămâni, Gala Voluntarului, în sensul în care vom recunoaște 40 de voluntari cu cel mai mare număr de ore, unul pe județ, deci cu cel mai mare număr de ore realizate ca voluntar în cadrul situațiilor de urgență. Deci, asta va fi în data de 4 sau data de 5 și o să anunțăm și o să invităm voluntarii respectivi, să-i cunoașteți, să vedeți, unii dintre ei sunt chiar copii tineri care sunt pasionați și care participă și lucrează și vin și ies la intervenții și o să vedeți că avem și persoane care sunt chiar în vârstă, care sunt chiar, cel puțin cunosc persoane care sunt în pensie și care lucrează ca voluntar, așa că poate că ne ne întâlnim cu oricare din aceste categorii. Importantă este munca pe care o depun și faptul că o depun cu dăruire și faptul că o depun cu pasiune pentru a salva pe alții.
Deci, cam asta sunt activitățile în general. Fiecare inspectorat și-au făcut și planul lui propriu și o să înceapă să-l implementeze începând cu data de 26. Deci, pe lângă aceste activități, în fiecare județ este posibil să fie și alte activități prevăzute de inspectoratele județene. Ce v-am dat acum este doar ideea generală asupra a ce urmează să se întâmple în săptămâna 26 – 4 martie și aduceți-vă aminte că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, suntem aici pentru dumneavoastră. Deci, ce aveți să ne solicitați, ca să venim în sprijinul dumneavoastră, veniți cu el, vă rog, comunicați-ne, să fim și noi mai prezenți și mai proactivi cu dumneavoastră. Pentru asta este această săptămână și vă spun, dacă unii consideră că săptămâna asta este lungă, Norvegia, anul ăsta, are ”Anul Protecției Civile” și este un an întreg, plin de activități și exerciții pentru instituții, exerciții mari, exerciții mai mici, tematice, întregului an este dedicat pentru protecția și apărarea civilă, așa că noi, într-o săptămână, ne vom concentra pe anumite aspecte, dar asta nu înseamnă că restul anului vom sta. Vom continua împreună cu dumneavoastră să ne pregătim, să vă pregătim cât de mult putem, bineînțeles, să fiți cât mai rezilienți și să fiți cât mai mult în siguranță. Mulțumesc și vă răspundem la întrebări, vă rog.
Jurnalist:
Domnule secretar de stat, spuneați ceva despre despre revizuirea unui odin de voluntariat. Mai exact, ce se schimbă (neinteligibil)?
Raed Arafat:
Deci, în primul rând, referire la vârsta cu care poate să urce pe mașină. Ordinul, la acest moment, prevede vârsta de 18 ani și va trebui totuși să fie coborât, pentru că avem voluntari la 16 ani, avem voluntari mai mici care lucrează și în alte instituții și cred că coborârea la 16 ani, cu aprobarea familiei, bineînțeles, vine cu o hârtie de la părinți că sunt de acord ca copilul să participe ca voluntar.
Dar va trebui schimbate și alte aspecte: câte ore trebuie să facă până urcă pe mașină. Deci, acolo când s-a făcut prima dată acest ordin, a fost un pic de exces de zel și s-au pus multe ore de pregătire din experiența altor colegi, cum ar fi, de exemplu, pompierii din Paris. Dacă pui foarte multe ore și voluntarul vine, dar nu participă o durată foarte lungă, voluntarul tinde să părăsească activitatea respectivă, așa că lucrurile devin mai mult modulare, adică faci un modul mai mic și după care începi să faci anumite activități, după care poți să faci alte module de pregătire și să faci activități mai multe. Vorba este că voluntarul nu înseamnă persoană nepregătită. Voluntarul participă la pregătire, este pregătit, face această activitate ca voluntar, dar în același timp trebuie să înțelegem și faptul că voluntarii, mai ales cei tineri, când vin, doresc să intre în acțiune și să lucreze și atunci sistemul trebuie să le permită și să fie pregătiți, dar să nu le țină foarte mult în așteptare. Dacă ții un voluntar doi ani, că-i permitem să vină la 16 ani, dar nu-l lăsăm să urce pe mașina până la 18 ani și atunci clar că în cei doi am noi îl pierdem pe voluntarul respectiv și aici știu că o să fie aspecte de răspundere: cine răspunde etc. și aici sunt răspunsuri, sunt exemple la nivel european și trebuie să vedem aceste exemple și să aplicăm soluțiile lor și la noi. Cel puțin, încă o dată vă spun, am avut voluntari cu vârste mai mici decât 18 ani și care au făcut foarte bine și au lucrat foarte bine pe durată lungă și au rămas în sistem pe o durată foarte lungă. Este un lucru foarte bine venit. Alte întrebări, vă rog.
Jurnalist:
Voiam să vă întreb, domnul ministru, ce părere aveți despre mărirea vârstei de pensionare? Mai pot pompierii, la 60 și ceva de ani (neinteligibil)?
Raed Arafat:
Nu intru în subiectul asta, vă rog. Eu, aici vorbesc de voluntariat, dumneavoastră mă întrebați de mărirea vârstei de pensionare. Să știți, acum să vorbim serios, mergeți și în țările europene celelalte și vedeți, o să vedeți că peste tot se face acest demers. Demersul asta nu este un demers unic în România. Acum, cu cât ești mai mare în vârstă, poate să fie activitate adaptată. Deci, poate că după o anumită vârstă nu vei fi în primă linie pe mașină de intervenție și o să faci altceva. Poate că o să lucrezi la Prevenire, deci există soluții, dar, vă dați seama, e un subiect care e foarte discutat în ziua de astăzi, dar în același timp eu partajez ideea că a te pensiona la 40 de ani, 42 de ani, 45 de ani este totuși o pierdere pentru toată societatea, că te-ai pregătit și tot și după care te pierdem când ești la maximă experiență și în putere să faci treaba pentru care ai fost pregătit. Așa că, atât pot să spun acum. Alte întrebări despre Săptămâna Protecției civile, vă rog!
Jurnalist:
Pentru acești voluntari (neinteligibil), îi încurajați cumva să intre mai târziu în sistem, îm IGSU?
Raed Arafat:
Normal. Și eu sunt de părerea că voluntarii care lucrează trebuie să aibă și anumite avantaje că au lucrat, numai că, trebuie să subliniez pentru că ne-am confruntat și cu situația asta, faptul că ești voluntar nu e o garanție că vei fi angajat. Adică, cine vine ca voluntar zice mă duc voluntar un an după care insist să fiu angajat, nu merge. Deci, voluntariatul e voluntariat, dar dacă ai făcut voluntariat și ești pregătit și ești cu experienă, este normal că în cazul unui concurs să ai un punct sau două în plus față de unii care n-au făcut voluntariatul și acest lucru se practică și în alte state, dar să fie voluntariat pe bune. Adică, ca să ai cele una sau două puncte în plus, tu trebuie să fi realmente lucrat ca voluntar, realmente să fi câștigat experiență și atunci ai un avantaj față de unul care vine pentru prima dată să participe la concurs. Deci, acest lucru se practic ca și în alte state și cred că și noi putem să ne uităm la acest model de încurajare și, bineînțeles, e mult mai bine să ai pe cineva care a lucrat cu tine și e pregătit ca voluntar și după care să intre în sistem decât să iei unul care trebuie să-l pregătești de la zero. Deci, asta este de fapt și principiul pe care îl găsiți în alte sisteme care lucrează cu voluntarii.
Vreau să vă dau niște cifre ca să înțelegeți. Franța are în jur la 41.000 de pompieri profesioniști la 60 de milioane de oameni, dar Franța are 210.000 pompieri voluntari activi, cu mașini, cu totul, cu cazărmi proprii ale lor, cu absolut toate și care sunt plătiți pe intervenție, tot pompieri voluntari li se spune, sunt plătiți pe intervenție, n-au salariu, nu au beneficiile unui salariu, dar au alte beneficii pe care le oferă comunitatea, au plata pe oră la intervenție și la pregătire.
Vă dau exemplul Poloniei: are aproape de 1.000.000 de voluntari, exemplul Germaniei: are aproape de 800.000 de voluntari pompieri și 30 și ceva de mii de pompieri profesioniști. Venim în România, în România lipsind tradiția pe care au avut-o în Austria, în Franța, în Germania, în Polonia, avem mult mai puțini voluntari la pompieri, cel puțin SMS-urile, serviciile voluntare de pompieri. Noi avem câteva mii activi, cu mașini, cu tot cu mașini, cu dotare cu tot, că pe hârtie putem să avem mai mult. Problema este activitatea lor care pot să o desfășoare.
În același timp, noi avem 26.000 de pompieri acum, în mod normal, conform memorandumurilor și tot noi trebuie să ajungem la aproape 35-36.000 de pompieri. Noi nu avem compensarea pe care o are Franța și Germania, și Polonia cu voluntarii și nici nu o să o avem în scurt timp. Deci de aici vin aceste aspecte și România trebuie la un moment să pornească pe un program de încurajare a voluntariatului și de recrutare a voluntarilor, dar va dura acest program și va dura ani de zile până, într-adevăr, ajungem să avem ceva cel puțin asemănător cu o țară, hai să zicem să avem câteva zeci de mii de voluntari activi, cu echipamente cu tot și atunci scade presiunea un pic pe partea profesionistă, dar momentan n-avem cum și momentan trebuie încă să creștem partea profesionistă pe care o avem, adică partea angajată. Deci asta este realitatea, voluntarii fac mult la nivel european
Deci asta este realitatea. Voluntarii fac mult la nivel european și nu numai. Și în Statele Unite, și în Japonia, peste tot. Voluntarii sunt chiar în unele sisteme baza sistemului și trebuie să luăm și noi de aici modelele și să le încurajăm și pot să vă spun că recent am semnat cu Confederația Elvețiană pe prgramele de sprijin elvețian, care sunt similare cu fondurile europene, am semnat două proiecte, un proiect pe partea de aviație și sprijin pentru aviație și al doilea proiect este pentru dezvoltarea voluntariatului în interiorul sistemului de urgență și urmează să lucrăm cu un partener din Elveția pe această linie și să vedem cum vor face, cel puțin pe un proiect-pilor, să încurajăm voluntariatul și să implicăm voluntarii în activitatea de zi cu zi, pe care o avem.
Dar asta necesită foarte multe adaptări. De exemplu, în Germania, când ești chemat la un incendiu într-o stație de voluntariat și ești în zonă, că, de regulă, voluntarii lucrează în zonă sau locuiesc în zonă, se compensează firma unde lucrezi sau angajatorul tău, se compensează cu o anumită sumă pentru că ți-a permis să ieși din timpul serviciului să participi la intervenție. Deci există și acest mecanism. Nu toți îl folosesc. Deci există mecanisme care trebuie la un moment dat analizate și văzut care este mecanismul cel mai bun și cel mai eficient pentru a avea un sistem mai robust și mai complet, din punct de vedere al intervenției la situații de urgență.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Cu certitudine, da! Și ca dotare, și ca echipare, și ca sistem. Deci noi am evoluat și în ultimii ani. Nimeni nu dorește să se confrunte cu un conflict militar, cu un război, dar noi îl avem, din păcate, la graniță și, cum ați zis, este de patru ani. Suntem obligați să fim pregătiți, suntem obligați să vorbim despre cum ne pregătim, chiar dacă rămânem cu speranța că așa ceva nu se va întâmpla și că nu vom intra în astfel de situație, mai ales având apartenență la NATO, la Uniuniea Europeană. Adică este mult mai complexă situația și sperăm că această situație în continuare asigură o protecție și un sprijin pentru România, dar asta nu înseamnă că stăm pe loc. Asta înseamnă că ne pregătim mai bine.
Pregătirea este una, și faptul că se va întâmpla ceva, e alta. Obligația noastră este să fim pregătiți. Speranța este să nu se întâmple nimic și probabilitatea este foarte mică să se întâmple ceva, cum ar fi un conflict militar care să implice România.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Nu! Sistemul RO-Alert va fi implicat în sensul în care dacă apare o situație reală.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Modernizarea este în următorul fel: deci noi, chiar primele discuții au fost din 2023. Recent, în ultimele câteva luni, ne-am concentrat pe această temă, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale – care ne asigură de fapt partea tehnică a RO-Alert – și am început să discutăm, chiar dânșii mai mult, să discute cu cei care răspund sau operează sistemele de operare ale telefoanelor, iOS pentru Iphone și Android pentru celelalte telefoane care sunt pe Android, care sunt majoritatea.
Acum, s-a acceptat propunerea noastră, de diversificare a sunetelor, adică să nu rămână doar singurul sunet, sunetul clasic, pe care îl cunoaște toată lumea și să introducem un sunet mai scurt, gen un beep, cum este un mesaj SMS și să introducem și o alertă silențioasă. Ce înseamnă acest lucru? Pentru, de exemplu, copil dispărut sau persoană dispărută în general, o să fie doar un beep, dar mesajele apar pe tot ecranul telefonului. O să vezi că telefonul tău are un mesaj RO-Alert pe el, numai că nu va mai suna ca înainte.
Dar pentru un cod roșu pe care îl de ANM-ul, îl dă Institutul de Hidrologie, adică cei care răspund de partea de ape, etc, când se da cod roșu, alarma va fi cum a fost până acum. Pentru codul portocaliu – noi dădeam alarma pentru anumite categorii de cod portocaliu, similara cu cea de cod roșu -, acum este posibil codul portocaliu să treacă la alarmă severă, nu extremă, ce înseamnă că va veni tot cu un ping, adică cu un semnal scurt și o să apară mesajul pe telefon.
Ce cer populației este să înțeleagă că mai durează un pic, pentru că la acest moment au început modificările pe telefoane. Trebuie să actualizezi telefonul tău online, ca să intre noul sistem în el. Sunt telefoane, inclusiv telefoane foarte noi, înțeleg, care nu au fost actualizate, nu au sistemul de actualizare, dar care urmează să fie actualizat softul lor până cândva prin aprilie, să zicem, până la sfârșitul lui aprilie.
Între timp, la noi se va lucra pe procedură și se va schimba procedura, ce alerte vor trece de la sunetul clasic al codului roșu către sunetul mai scurt și ce alte alerte s-ar putea să includem, care să fie pe sunetul mai scurt, deci nu deranjează ca sunet, dar să-ți apară pe telefon, de exemplu, codul galben. Probabil că acum o să-l dăm, dar o să vină cu un beep și atât. Până acum noi nu dădeam codul galben cu informații despre el.
Și merg mai departe, pe alerta silențioasă. Este o alertă pentru partea de siguranță publică. S-a văzut nevoia ei în mai multe situații de ordine publică în alte țări, nu la noi neapărat, unde, când s-a dat un mesaj, oamenii erau ascunși, că era cineva care era atacat, să zicem, sau împușca, oamenii s-au ascuns, s-a dat un mesaj în zona și persoana imediat a aflat unde sunt ascunse persoanele respective, că au sunat telefoanele lor. Și atunci în foarte multe țări s-a introdus alertă silențioasă, ceea ce înseamnă că poți da o alertă care îți apare doar pe ecran, dar fără niciun sunet. Și asta este deja introdusă pe telefoanele care au fost deja actualizate.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Depinde de cod. Dacă codul e roșu… Deci trebuie să ne înțelegem la un lucru! La acest moment, noi nu putem diferenția între cei care sunt la lucru, cei care sunt pe stradă și cei care dorm acasă. Din păcate, n-avem cum! Să știți că există în lucru astfel de sisteme prin satelit, ca în viitor alertele să recunoască și persoanele care sunt expuse, adică care sunt afară, față de persoanele care sunt în interior. Dar asta nu există în acest moment.
Când am un cod roșu, eu trebuie să dau alarmă respectivă, pentru că este obligatorie. Că unii sunt deranjați, că sunt în casă și nu înțeleg că sunt alții pe stradă sau alții pe drum și nu știu ce se întâmplă sau asta, îmi pare rău! Trebuie înțeles! Nu sunt atât de frecvente aceste lucruri.
Și am dat exemplul ursului. Noi dăm alertă de cod roșu când avem un urs pe stradă. Este posibil acum, după analiză, ca în anumit interval orar, unde populația e mult mai puțin pe stradă, să dăm alertă la nivel de cod portocaliu, adică să-ți apară mesajul cu un sunet scurt pe telefon, noaptea. Ziua, până să zicem, până la ora 22:00 sau așa, se va da semnalul codului roșu, pentru că este un pericol. Nimeni nu dorește să se întâlnească cu ursoaica cu puii în față și am văzut că se poate întâmpla să-și piardă unii și viața, indiferent ce comportament au avut în fața animalului salbatic. Dar asta va fi abordarea noastră.
Plus, ai viitură, ai ceva care se întâmplă, normal că vei da un mesaj care avertizează toată lumea și îi trezește chiar în momentele în care există un risc major asupra vieții lor! Dar vor fi nuanțate, ceae ce înseamnă că va scădea numărul alertelor care se dau pe cod roșu, dar nu înseamnă că va dispărea. Nu înseamnă că dacă e noapte, trimitem un cântec, să se trezească încet, că dacă vreau să-i trezesc pentru că e o problemă gravă, înseamnă că trebuie să dau mesajul respectiv. Deci vor fi nuanțate mesajele și vor fi nuanțate în sensul în care să deranjeze cât mai puțin, dar să aibă utilitatea lor, adică să avertizeze oamenii care trebuie să fie avertizați.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Cu siguranță le avem, dar nu le am aici, așa că, vă rog, solicitați colegilor de la IGSU, datele sunt, sau de la DSU, vă dăm datele automat, fără nicio problemă.
Jurnalist:
(neinteligibil)
Raed Arafat:
Nu, nu. Deci aici, pentru partea de intervenții și exerciții de intervenții, avem total alt program, nu este pe timpul Săptămânii Protecției Civile. Clar că vor fi, și în fiecare an sunt exerciții la spitale, la aeroporturi. Important este că, într-adevăr, fiecare să știm momentul și când trebuie să comunicăm. Asta nu înseamnă că s-a greșit că s-a comunicat sau că s-a întâmplat ceva că s-a comunicat. Problemă este ca orice comunicat cu care ieșim să nu-l isterizăm și să nu facem din el o chestiune foarte, cum să spun, exagerată. Pentru că o comunicare că există ceva, dacă tonul comunicatului că, uite, ne pregătim sau asta, asta nu înseamnă că noi trebuie să spunem că a venit potopul peste noi.
Vă dați seama că noi comunicăm despre situații și spunem. Vă spun, eu uneori evit să comunic pe unele chestii din timp, tocmai ca să nu iasă această isterie care apare peste tot, pe social media, pe mass-media, pe tot și după care nu știi cum să vii să spui la oameni Stați, v-am comunicat să știți, v-am comunicat să fiți pregătiți, dar nu este o situație în care să intrați în panică!
Acesta este aspectul pe care încă avem toți de discutat între noi, inclusiv cu dumneavoastră, cu reprezentanții mass-mediei, inclusiv între noi să discutăm, ca orice comunicare pe care o facem să fie echilibrată pentru moment și pentru situația care este.
Mulțumesc mult și vă rog să vă implicați și dumneavoastră în pregătirea populației, adică transmiteți tot ce transmitem populației! Va fi o săptămână de pregătire și dumneavoastră sunteți cei care puteți să ne sprijiniți foarte bine în treaba asta.
Mulțumesc mult și o zi frumoasă vă doresc!
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
