Cătălin Predoiu:
Domnule președinte, onorat prezidiu, doamnelor și domnilor colegi parlamentari, distinși invitați,
Sunt extrem de onorat să vorbesc astăzi în fața dumneavoastră, cu ocazia adoptării unei declarații foarte importante de către Parlamentul României, cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Violenței, Ziua Internațională a Nonviolenței, ocazie cu care dăm un puternic semnal că Parlamentul României se angajează în această acțiune foarte importantă de asanare a societății de un fenomen foarte grav, care distruge vieți, destine, mutilează suflete și lasă urme poate foarte greu de rezolvat, foarte greu de vindecat, uneori ireparabile.
Am venit cu un profund respect pentru Parlament datorită acestei declarații, datorită faptului că Parlamentul s-a angajat în combaterea acestui flagel și aș vrea, în primul și în primul rând, să felicit colegii care s-au angajat în această acțiune, care este o acțiune dincolo de bariere politice, dar totuși ea a plecat de la anumite inițiative ale unor colegi pe care personal îi stimez pentru această acțiune.
Am privit cu atenție dezbaterea de azi, văd foarte mulți invitați în tribune care ascultă plin de interes, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, fundații, oameni de cultură, diplomați. Văd foarte mulți parlamentari care, încă de la începutul dezbaterii, o urmăresc cu atenție, semn că e mai mult decât un exercițiu politic, e un interes real în combaterea acestui flagel, după cum e limpede că sunt și alți parlamentari care nu sunt încă dobândiți acestui spirit de luptă împotriva unui flagel important. Poate că într-o zi cu toții ne vom angaja în această luptă în mod real și nu doar formal!
Este important să conștientizăm cât mai mulți cetățeni, cât mai mulți dintre noi, gravitatea acestui fenomen și să o transformăm, această acțiune, într-o cauză națională. Pentru că este de neacceptat ca o societate care se dorește liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacție acest fenomen.
Iar el nu poate fi eradicat din cadrul societății doar prin combaterea instituțiilor de forță. Este nevoie de foarte multă prevenție, așa cum au subliniat și antevorbitorii mei. Iar această prevenție este de două tipuri. De regulă, noi vorbim de prevenția imediată, prealabilă acțiunii vătămătoare, care se traduce într-un complex de proceduri și de acțiuni. Dar există și o prevenție mai profundă, care presupune un complex de măsuri culturale, educaționale, luate în ansamblul societății foarte de timpuriu, astfel încât să eliminăm cauzele economice, sociale, culturale, care generează acest comportament și aceste reacții intolerabile cu societatea civilizată, incompatibilă în orice caz.
E important, de asemenea, să cunoaștem fenomenul cu care ne confruntăm. Statisticile arată că el este încă important, chiar dacă există un ușor trend de scădere. Spre exemplu, în acest an, în primele luni, organele de aplicare a legii, instituțiile de forță cum se spune, s-au confruntat cu peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000 în perioada anului precedent, ceea ce indică o oarecare scădere, dar, în același timp, această cifră, acest număr, arată și o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul infracțiunilor, tipurilor de infracțiuni. Ceea ce indică un nivel de violență și de lipsă de respect în societate greu de acceptat.
Sigur că s-au făcut pași foarte importanți în ultimii ani în această direcție, de combatere a fenomenului, prin modificări legislative adoptate de Parlament, noi instrumente puse la dispoziția instituțiilor de aplicare a legii – Poliție și parchete și instanțe mai departe, cum ar fi ordinele de protecție în diverse variante, cum ar fi sistemul de monitorizare electronică prin brățări electronice, cum ar fi ajustarea sancțiunilor de tip penal, dar, este limpede că acest lucru nu este suficient, de vreme ce fenomenul rămâne important.
Deci, se impune încă o prevedere permanentă a legislației în acest domeniu, comparație cu legislația altor țări, dar și o corelare mai bună între instituțiile care aplică legea. Spre exemplu, numai 40 % din ordinele de protecție care sunt eliberate de Poliție în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanță, ceea ce înseamnă o diferență de viziuni între una mai conservatoare, mai prudentă a instituțiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului și instanțe, care au o atitudine mai puțin conservatoare în privința acestui fenomen. Și poate că aici, un dialog mai strâns între Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul de Interne, parchete ar aduce mai multă coerență acțiunii noastre, fiecare instituție, evident, păstrându-și competența, independența și autonomia funcțională în baza legii și a Constituției.
Pot doar să vă mai adaug faptul că, în ceea ce privește Ministerul de Interne, Poliția Română, am reconfigurat structural o serie de compartimente, astfel încât să poată răspundă adecvat acestui fenomen. În alte cuvinte, am creat unități și compartimente speciale de combatere a violenței domestice, am alocat și vom aloca în continuare resurse, inclusiv polițiști suplimentari care să se specializeze în acest tip de criminalitate, pentru că este o criminalitate domestică și vom continua, evident, linia acestor măsuri.
Dar închei exprimându-mi convingerea că numai în măsura în care realizăm că avem de-a face cu un fenomen mult prea extins față de ce poate tolera o societate, sigur, plecând de la premiza că niciun act de violență domestică nu este de acceptat, e nevoie de mai multă coerență între Guvern, Parlament și instituțiile Justiției. E nevoie să facem din această temă una națională, în care sistemul educativ, sistemul de societate civilă organizată în ONG-uri să poată coopera. Până când nu vom realiza acest deziderat, să fim realiști, va fi greu să spunem că există șanse reale pentru a eradica această barbarie din sânul societății noastre.
Închei exprimându-mi speranța că vom ajunge totuși la acest tip de colaborare și, evident, precizând că în ceea ce mă privește ca parlamentar și responsabil temporar pentru o instituție importantă a statului român, sunt total deschis oricărei colaborări și acțiuni pe linia combaterii acestui fenomen.
Vă mulțumesc pentru atenție, cer scuze dacă am fost prea lung!
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
