Începând de astăzi, 24 noiembrie 2025, punem în transparență instituțională programele școlare pentru disciplinele din învățământul liceal (pe parcursul următoarelor zile vor fi transparentizate toate programele conexe disciplinelor cu debut în clasa a IX-a), care țintesc formarea celor opt competențe-cheie: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice, juridice și de mediu; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală. Este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani.
Programele sunt disponibile ► AICI!
Primul pas concret în reforma curriculumului liceal a fost adoptarea planurilor-cadru, care au stabilit reperele disciplinare și de timp, prin raportare la profilul așteptat al absolventului, în două variante: standard și alternativă.
Prima variantă a planurilor-cadru, varianta standard, a rezultat după un proces complex de dezbateri, în care (1) a trebuit să mențin un echilibru între discipline legate de științe și religie și între disciplinele dedicate culturii naționale și cele dedicate pregătirii personale pentru viață, respectiv (2) între centralizare și descentralizare (educație personalizată). Pentru a oferi mai multă libertate și descentralizare celor care nu au fost pe deplin satisfăcuți cu varianta de planuri-cadru standard rezultată după dezbaterile publice, am oferit posibilitatea unei variante alternative, care permite mai puternic descentralizarea și personalizarea educației la nivelul unității școlare și al elevilor. Numai printr-un echilibru între științe și religie, pe de o parte, și între discipline asociate culturii naționale și cele asociate pregătirii pentru viață, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialiști (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții.
Acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale – formarea celor opt competențe cheie -, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale. Am mizat pe experiența educațională și științifică a peste 1.500 de specialiști, în cadrul reperelor pe care le-am stabilit:
-
constituirea de echipe mixte de profesori din mediul preuniversitar și cel universitar, precum și cercetători (unde a fost cazul s-au invitat și experți din mediul socioeconomic), pentru o cât mai bună coordonare cu nivelul universitar și cu piața muncii;
-
consultarea unor programe din țările la care ne raportăm ca eficiență educațională (fiecare grup de lucru a avut acces la mai multe modele), pentru a propune conținuturi mai aerisite și relevante, într-o coordonare rațională la nivel preuniversitar și între preuniversitar-universitar;
-
introducerea treptată a formării de competențe, în logica în care cunoașterea se transmite alături de modalitatea de generare a acesteia (pentru a întări poziția științei în raport cu pseudoștiința);
-
coordonarea atentă și comunicarea transdisciplinar[, pentru a evita blocaje (de exemplu, utilizarea într-o disciplină a unor cunoștințe dintr-o altă disciplină unde nu au fost încă abordate) și pentru o formare adecvată a competențelor complexe (multi/inter/transdisciplinare).
-
25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi focalizat pe activități remediale – (a) formarea competențelor care nu au fost atinse/structurate în demersul standard; (b) consolidarea-fixarea competențelor; (c) utilizarea competențelor în viața cotidiană – precum și pentru (d) dezvoltarea competențelor pentru performanță.
După aprobarea programelor școlare, urmează elaborarea manualelor și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne, alături de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.
În urma acestui proces, sunt convins că generația care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026 – 2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional – care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională – va fi drastic redus. La acest nivel, analfabetismul funcțional se referă, în principal la (a) incapacitatea de a utiliza competențele de nivel liceal în activități specifice programelor și/sau vieții cotidiene, oamenii devenind astfel vulnerabili la pseudoștiință, prin manipulare și conspirații, și/sau la (b) integrarea deficitară pe piața muncii, precum și la (c) niveluri insuficient dezvoltate legate de alfabetizarea numerică și de limbă-comunicare.
Le mulțumesc celor peste 1.500 de specialiști care au elaborat aceste programe și care vor participa la dezbaterile legate de acestea. Știu că au fost dezbateri intense, dar normale și sănătoase, chiar în interiorul grupurilor de lucru, dar, într-o metaforă hegeliană, știm că sintezele (bune) rezultă din teze și antiteze. De asemenea, mulțumesc și echipei ministerului, a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și a Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care au susținut acest complex proces curricular, precum și coordonatorilor Bogdan Cristescu (director general CNCE) și Gabriel Vrânceanu (șef serviciu – SDC, în cadrul CNCE).
Lista nominală a grupurilor de experți care au participat la elaborarea programelor școlare se găsește aici.
Prof. univ. dr. psih. Daniel David
Ministrul Educației și Cercetării
Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene
–
Sursa – MINISTERUL EDUCAŢIEI – www.edu.ro
