Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor,
Distinși membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României,
Stimați invitați,
Sunt onorată să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră la Reuniunea anuală a diplomației române, eveniment important pentru coordonarea și consolidarea eforturilor de promovare a intereselor României pe plan internațional.
Ministerele Justiției și Afacerilor Externe au multe în comun. De la faptul că ne străduim să stingem sau să aplanăm conflicte, până la faptul că aici multe femei fac performanță profesională!
Chiar astăzi la nivelul Guvernului este aprobată Strategia națională privind implementarea Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite ”Femeile, pacea și securitatea, pentru perioada 2024-2028” și eu cred că implementarea acesteia va evidenția foarte bine contribuția femeilor la soluționarea pașnică și echitabilă a conflictelor.
Doamnelor și domnilor,
Subliniez, colaborarea Ministerului Justiției cu MAE este excelentă!
În 2023, România a închis MCV după 16 ani. Ați pus umărul la acest succes și vă mulțumesc pentru suportul oferit! Anul acesta avem cel mai bun Raport privind statul de drept de până acum în ceea ce privește capitolul justiție. Este instrumentul de evaluare a componentelor unei societăți democratice iar tonul pozitiv din Raport la adresa justiției și luptei anticorupție ne încurajează că suntem pe direcția bună și acesta este un mesaj foarte bun pentru diplomația românească. Mulțumesc Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană pentru suport!
Un alt exemplu de bună colaborare este cel dintre noi și Misiunea Permanentă a României pe lângă organizațiile internaționale din Viena. Ea contribuie semnificativ la relaționarea cu Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate și mulțumesc pentru suportul oferit pentru participarea la Adunarea Părților la Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, ce a avut loc în decembrie 2023 în Statele Unite.
Vă cer sprijinul în continuare pentru demersurile de aducere în țară a celor care fug de justiția românească, prioritatea zero a mandatului meu de ministru. Realizarea acestui obiectiv este esențială pentru imaginea României și am reușit, prin cooperare judiciară, să aducem în 2023 peste 800 de fugari, iar anul acesta, până acum, peste 430.
Onorată audiență,
Permiteți-mi să îndrept discuția către subiectul acestui panel, aderarea țării noastre la OCDE, obiectiv de importanță majoră pentru politica externă a României.
Este o oportunitate esențială pentru România de a se integra într-un nou cadru de cooperare economică internațională, beneficiind pentru dezvoltare de experiența și resursele acestei organizații. Prin procesul de aderare, țara noastră își asumă angajamente majore, inclusiv conformarea la cele mai înalte standarde și practici internaționale în domenii cheie precum guvernanța, transparența și integritatea.
Îl felicit pe E.S. dl. Luca Niculescu și echipa domniei sale pentru gestionarea „diplomatică” a dialogului dintre diverse formate de lucru și departamente ale OCDE și entitățile din arcul guvernamental român! Se descurcă perfect!
Această colaborare are rezultate pozitive: capitolele dedicate justiției și luptei anticorupție din evaluările sau studiile OCDE redau stadiul în care ne aflăm și conțin recomandări menite să ne îmbunătățească performanțele. Suntem conștienți de importanța lor, acesta fiind un subiect pe care l-am evidențiat inclusiv în Consiliul de management strategic al sistemului judiciar, alături de președinta ÎCCJ, președinta CSM și Procurorul General.
În ultima ședință a Consiliului, am și decis constituirea unui grup de specialiști din cadrul sistemului judiciar pentru a elabora un plan de acțiune pentru implementarea recomandărilor care vizează creșterea eficienței și eficacității actului de justiție.
Reamintesc că una dintre marile realizări ale justiției a fost aderarea României la Convenția anti-mită a OCDE, ceea ce reafirmă angajamentul țării noastre de a combate toate formele de corupție și de a promova performanța și responsabilitatea în derularea afacerilor. Fenomenul corupției în cadrul operațiunilor economice internaționale generează îngrijorări serioase, subminează buna guvernare și dezvoltarea economică a țărilor și distorsionează condițiile de competitivitate internațională din piața economică.
Din perspectiva mediului de afaceri, Convenția anti-mită a OCDE reprezintă un document juridic relevant, deoarece vizează combaterea corupției din mediul de afaceri privat (supply-side of corruption). Ea pune accent pe importanța tragerii la răspundere penală a companiilor care apelează la coruperea funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale.
Având în vedere prezența economiei românești în străinătate și evoluțiile înregistrate de România în oferirea de asistență pentru dezvoltare care trebuie utilizată corect și eficient și fără a fi deturnată prin fapte de corupție, Convenția este relevantă inclusiv pentru personalul diplomatic și include standarde privind asumarea unui rol activ al acestuia în prevenirea corupției, atât prin promovarea integrității organizaționale cât și prin creșterea nivelului de conștientizare a riscurilor de corupție.
În acest context, Guvernul a adoptat recent proiectul de lege, inițiat de MJ și avizat de MAE, care aliniază adițional legislația națională cu prevederile Convenției anti-mită. Scopul principal al proiectului de lege este reglementarea unei noi infracțiuni de corupție, respectiv mituirea funcționarilor publici străini.
Aș dori să închei mulțumindu-vă că navigați, cu resurse puține, într-un context instabil, cu succes spre atingerea obiectivelor comune.
Vă stau alături pe orice speță legată de Ministerul Justiției!
Vă mulțumesc.
–
Sursa – MINISTERUL JUSTIȚIEI – www.just.ro
