Lansare studiu ISE:„Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali”

La solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, Institutul de Științe ale Educației a realizat studiul Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali.

Studiul a vizat investigarea percepțiilor actorilor educaționali cu privire la bursele școlare și efectele acestora asupra participării la educație și a performanței școlare a elevilor, precum și analiza schimbărilor aduse de metodologia de acordare a burselor implementată în anul școlar 2024 – 2025.

Metodologia de cercetare a inclus analiza documentară asupra reglementărilor cu privire la acordarea burselor școlare în învățământul preuniversitar din România și sondajul de opinie administrat online, în rândul elevilor, părinților, profesorilor și directorilor. Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aprox. 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC), în luna martie 2024 a anului școlar 2023 – 2024, au fost acordate aprox. 1.370.000 de burse, la o populație școlară de 2.260.430 de elevi (excluzând elevii din învățământul preșcolar, special și postliceal). Alocările bugetare au fost concentrate pe bursele sociale și de merit, care reprezintă peste 95% din totalul burselor acordate în anul școlar 2023 – 2024. Distribuția fondurilor reflectă susținerea elevilor aflați în situații vulnerabile (52% din buget) și a performanței (48% din buget). De exemplu, la nivelul lunii martie 2024, bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari (55,6% din totalul beneficiarilor de burse, 762.833 elevi), urmată de bursa de merit (40%, 522.653 elevi), bursa tehnologică (6%), bursele de excelență olimpică (0,22%), iar bursa pentru mame minore s-a acordat pentru 960 beneficiare (0,06%).

Datele MEC arată că în luna ianuarie 2025, au fost acordate peste 1.400.000 de burse școlare. Bursa de merit, acordată unui număr considerabil de elevi, a fost cea mai finanțată categorie, în timp ce bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari. Bursele tehnologice, cele de excelență și bursele pentru mame minore au vizat segmente mai restrânse, indicând direcții de sprijin specializat. Bursa socială a înregistrat cei mai mulți beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor), urmată de bursa de merit (325.265 de elevi). Bursa de reziliență a avut 170.318 elevi beneficiari, aceștia reprezentând 12% din totalul bursierilor la nivelul acestei luni.

Principalele rezultate, conform percepțiilor actorilor educaționali investigați

Accesul la diferite tipuri de burse:

• aproximativ 70% dintre elevi au declarat că au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023 – 2024; diriginții și învățătorii arată că procentul de bursieri crește în clasele cu vulnerabilitate ridicată, unde unii elevi pot beneficia de mai multe burse simultan;

• bursele de merit au fost acordate mai frecvent în mediul urban, în învățământul gimnazial sau în liceele teoretice, față de cele vocaționale sau tehnologice și pentru elevii din familii fără vulnerabilități (93% vs. 35% pentru elevii din familii vulnerabile); elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă decât cei care proveneau din familii fără vulnerabilități. În funcție de nivelul educațional, părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de merit de către copiii lor, decât cei cu educație scăzută;

• bursele sociale s-au regăsit în toate școlile rurale investigate, fiind asociate cu educația scăzută a părinților (89% dintre elevii având părinți cu educație scăzută au primit acest tip de bursă);

• bursa de reziliență a fost acordată, în cele mai multe cazuri, pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50; beneficiarii acestei burse, cu medii situate între 7,00 – 7,99, se află, cel mai frecvent, în învățământul profesional;

• bursele de excelență olimpică și cele tehnologice au fost mai frecvente în mediul urban, bursele tehnologice sprijinind mai frecvent elevii din familii vulnerabile;

• bursa pentru mame minore a fost acordată în special în liceele tehnologice, evidențiind un profil social distinct;

• suspendarea burselor unor elevi s-a produs mai ales din cauza absenteismului (94% dintre directorii care au raportat suspendări au indicat acest motiv), corigențe/repetenție sau transferuri (17%) și scăderea notei la purtare, asociată cu abateri disciplinare (10%) ;

• în ceea ce privește diferențierea pe tipul de unitate, problematica absențelor ca motiv al suspendării burselor este mai frecventă în licee (97%) și în școlile profesionale;

• suplimentările burselor s-au realizat rar, în principal din fonduri locale.

Impactul burselor (pentru detalii vezi raportul extins):

• banii din burse au fost cheltuiți predominant pe îmbrăcăminte, rechizite și alimente. În mediul rural, bursele au fost utilizate frecvent și de către familie, ca sprijin economic, iar în mediul urban, se observă o diferență de 20% între opiniile părinților și elevilor despre utilizarea fondurilor, ceea ce poate semnifica că decizia cheltuirii banilor este a elevilor. Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărți și rechizite sau îmbrăcăminte/încălțăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditații, articole de îngrijire sau divertisment;

• 60% dintre părinți se declară mulțumiți de bursă, însă există nemulțumiri privind cuantumul și întârzierile de plată;

• aproape toți elevii (99,7%) declară că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi raportează îmbunătățirea performanței școlare autopercepute;

• părinții menționează ca efecte pozitive creșterea motivației pentru învățare (65%), mai ales la liceu (peste 70%);

• majoritatea profesorilor (75%) și directorilor (peste 80%) consideră că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor și creșterea prezenței la ore;

• percepțiile profesorilor arată că în mediul urban bursele au avut un impact mai puternic asupra motivației școlare, rezultatelor învățării și asupra competitivității școlare. În rural, bursele au contribuit mai mult la reducerea absenteismului și a abandonului școlar, funcționând mai degrabă ca mecanism de participare școlară;

• unele cadre didactice au menționat creșterea nivelului de stres în rândul elevilor, presiunea pentru obținerea de note mari și transformarea burselor într-un scop în sine, fără o creștere a motivației și a efortului în învățare;

• unii profesori au semnalat măsuri coercitive asupra elevilor, adoptate de părinți, pentru obținerea burselor;

• rata de participare la examenele și evaluările naționale nu a variat semnificativ în cei doi ani școlari de implementare a noilor metodologii de acordare a burselor (conform analizelor suplimentare ale ministerului, după ultima sesiune de bacalaureat – iunie 2025).

Opinii privind pragul de 30% stabilit pentru acordarea burselor de merit și de reziliență

• majoritatea respondenților consideră că acest criteriu este corect (73% dintre directori, 72% dintre diriginți, 72% dintre elevi, 73% dintre părinți);

• remarcăm procentul destul de ridicat al celor care consideră pragul de 30% ca fiind incorect (16% directori, 21% profesori, 17% elevi, 22% părinți), părinții din mediul urban și diriginții cu vechime de peste 20 de ani fiind cei mai critici;

• considerată o extensie a bursei de merit, acordarea bursei de reziliență pentru medii de până la 7 este percepută ca fiind prea permisivă, ceea ce poate diminua motivația elevilor pentru excelență; persistă îngrijorări legate de echitatea și impactul acestora asupra motivației elevilor;

• există diferențe în favoarea mediului rural, față de mediul urban, pentru toate categoriile investigate cu privire la raportarea favorabilă față de acest prag.

• directorii, diriginții, elevii și profesorii din școlile profesionale par să aibă cea mai mare acceptare a criteriului.

Recomandări și nevoi de sprijin ale respondenților

• clarificarea rolului bursei de reziliență – ca măsură de susținere a performanței sau de sprijin social;

• simplificarea aspectelor administrative privind acordarea burselor școlare (de exemplu, standardizarea documentației, extinderea perioadelor pentru depunerea și verificarea dosarelor de burse);

• realizarea unor activități de informare și sprijin, accesibile și adaptate nevoilor beneficiarilor (de exemplu, documente suplimentare de diseminare și explicare a Metodologiei pentru profesori, părinți, elevi, asistență specializată pentru situații atipice sau complexe);

• îmbunătățirea instrumentelor (digitale) de sprijin pentru acordarea burselor (de exemplu, platformă digitală pentru depunerea online a documentației din dosarul pentru burse);

• revizuirea responsabilităților instituționale în gestionarea burselor (de exemplu, limitarea atribuțiilor școlilor în ceea ce privește bursele sociale, la informarea părinților, cu transferul atribuțiilor pentru dosarele de burse sociale către autoritățile locale/județene);

• asigurarea resurselor umane și materiale necesare gestionării burselor școlare (de exemplu, asigurarea unor mecanisme de colaborare cu specialiști în domeniile juridic, financiar, asistență socială, medical).

Raportul poate fi consultat integral ► aici.