Astăzi, 27 mai 2025, a avut loc lansarea Raportului OECD pentru România în educație (Education & Skills), în Aula Academiei Române, cu participarea echipei OECD, condusă de domnul Andreas Schleicher, directorul pentru Education & Skills în OECD, și a domnului Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la OECD. Acesta este primul raport public al României în procesul de aderare la OECD.
După Revoluția din 1989, România a avut câteva proiecte de țară: (1) aderarea la NATO (pentru securitate), (2) aderarea la Uniunea Europeană (pentru bunăstare) și apoi (3) la spațiul Schengen (pentru circulație liberă), (4) PNRR (pentru redresare și reziliență) și (5) aderarea, aflată în proces, la OECD (pentru dezvoltare).
În cadrul procesului de aderare la OECD există demersuri tematice, educația fiind unul dintre acestea. Mă bucur că astăzi s-a prezentat Raportul OECD pentru educație, așa cum am spus, primul raport public al României în procesul de aderare la OECD. Demersul a început în 2022, s-a derulat pe parcursul anilor 2023 – 2024, eu finalizând, validând și lansând Raportul OECD în 2025. Le mulțumesc tuturor celor implicați, demnitari, specialiști și oameni ai educației!
Raportul OECD poate fi înțeles astfel: are o parte de evaluare, care constă într-o radiografie dimensională (calitate-echitate-guvernanță) și comparativă (prin standardele OECD) a sistemului de educație din România. Pornind de la partea de evaluare, există apoi o parte de recomandări/politici, formulate la nivel de viziune/strategii generale (rareori în aspecte operaționale – acestea revenind decidenților). Raportul OECD a acoperit mai multe teme relevante ale sistemului de educație, și anume educația timpurie, perioada „școlarității obligatorii”, învățământul terțiar și învățarea pe parcursul vieții și poate fi găsit AICI.
Atunci când am prezentat Raportul QX, am spus că acesta va fi completat de Raportul OECD, acolo unde este cazul, lăsând această posibilitate mai ales în zona educației timpurii. Într-adevăr, Raportul QX are o parte de evaluare care constă dintr-un „diagnostic” categorial, focalizat pe probleme relevante de arhitectură și/sau urgente în sistemul de educație și comparativ (prin diverse standarde internaționale), urmată de o parte de soluții pentru probleme în forma unor reforme formulate la nivel de viziune/strategii generale (care urmează să fie operaționalizate prin discuții cu specialiștii și actorii din sistem).
Găsesc Raportul OECD ca unul riguros și foarte util, atât în sine, cât și ca input pentru Raportul QX – așa cum am remarcat în discuțiile cu domnul Andreas Schleicher, nu există între cele două rapoarte contradicții marcante, ci mai ales complementaritate și unele suprapuneri care întăresc acele concluzii -, împreună putând sta la baza unei reforme de fond în educația românească.
Dacă facem bine ceea ce trebuie făcut, putem vedea primele rezultate pozitive în sistemul de educație românesc în 3-5 ani, în funcție de ciclul educațional!
Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID
Ministrul Educației și Cercetării
Membru în Academia Română (m.c.) și în Academia Europeană
–
Sursa – MINISTERUL EDUCAŢIEI – www.edu.ro
