Mesajul ministrului Daniel David cu ocazia punerii în transparență a Raportului rezultat în urma dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal și a variantei revizuite a acestora, precum și a planului-cadru din ciclul liceal (școli-pilot)

Dragi oameni ai educației,

Pun astăzi, 16 iunie 2025, în transparență instituțională Raportul rezultat ca urmare a dezbaterilor planurilor-cadru din învățământul liceal, precum și varianta finală a acestora.

În același timp, pun în consultare publică proiectul planului-cadru pentru învățământul liceal, ce va reprezenta fundamentul de la care se va pleca în pilotarea acestuia în școlile pilot. Așteptăm sugestii în această perioadă de consultare la adresa consultare@rocnee.ro, până în data de 26 iunie 2025.

Așa cum știți, acest demers nu mai poate fi amânat. Avem la nivel liceal conținuturi și manuale depășite de vremuri, planuri-cadru care nu se înscriu în logica curriculară modernă, iar metodele de predare nu au mai fost îmbogățite semnificativ cu noile evoluții tehnologice și didactice în domeniu.

Noile planuri-cadru au rezultat din integrarea unor sugestii din perioada dezbaterilor naționale (februarie-martie 2025). Eu am început public acest demers, așa că este normal ca eu să-l închei, un eventual alt ministru având posibilitatea să le păstreze sau să le modifice. Iată principalele idei cuprinse în Ordinele de ministru pentru planurile-cadru din învățământul liceal:

(1) Este necesar să păstrăm un echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competențe cheie, accentuate rațional în funcție de filieră/profil/specializare. Numai printr-un echilibru între științe și religie, pe de o parte, și între discipline asociate culturii naționale și cele asociate pregătirii pentru viață, pe de altă parte, vom putea forma eficient buni specialiști (la nivelurile de calificare 3, respectiv 4), buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Spre exemplu, mă bucur că după mulți ani, gramatica, precum și istoria și geografia dedicate țării se reîntorc explicit în curriculumul de la nivel liceal (am crescut numărul de ore dedicate acestor discipline față de propunerile inițiale, doar cu condiția focalizării acestora pe cultura națională). De asemenea, disciplinele legate de stilul de viață sănătos, autocunoașterea și autoreglarea psihologică, sportul în echipă și arte vor fi obligatoriu prezentate în oferta școlii către elevi (aceștia având apoi, desigur, opțiunea de a le alege sau nu). În fine, educația antreprenorială este integrată cu disciplina obligatorie de economie și vor fi incluse unități de învățare explicite în disciplina de consiliere și orientare.

• Viziunea, conform Raportului QX: „…Cele opt (8) competențe cheie sunt: (1) competențe de limbă/comunicare (alfabetizare); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); (4) competențe digitale, (5) competențe de viață (personale/sociale/de a învăța să învățăm); (6) competențe civice; (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de expresie și sensibilitate culturală…Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a , respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Formarea de resursă umană trebuie să se facă în contextul asimilării eficiente a competențelor, dar și al accentuării înțelegerii modalității de generare științifică a cunoștințelor declarative și procedurale și a valorilor cuprinse în acestea – lucru considerat până acum esențial mai ales pentru învățământul superior -, pentru a-și dezvolta competențele prin învățare pe tot parcursul vieții și ca antidot la pseudoștiință/pseudocunoaștere.”

(2) La nivelul filierei teoretice, nicio disciplină nu a pierdut nimic – niciuneia nu i s-au tăiat orele! –, ci, în cazul unor discipline, o parte din ore s-a descentralizat la decizia școlii și/sau a elevilor, de unde trebuie obținute prin oferirea unei educații de calitate, într-un demers de personalizare a educației la nivelul unității școlare (filieră/profil/specializare). Iată în sinteză unele schimbări față de planurile-cadru actuale:

(3) Pe lângă varianta standard, am propus pentru pilotare o variantă de plan-cadru care încurajează mai mult descentralizarea și personalizarea educației la nivel de unitate școlară și elevi, cu asistența de specialitate din partea ministerului pentru asigurarea calității educației în procesul de personalizare și în avizarea finală a variantei propuse de școala care alege să piloteze.

• Variantele propuse pentru pilotare trebuie să aibă ca țintă profilul absolventului și examenul de bacalaureat, constrângerile fiind determinate și de obligativitatea introducerii disciplinelor din trunchiul comun al planurilor-cadru standard și de congruența cu filiera/profilul/specializarea unde se implementează. Unitatea care pilotează se va prezenta public ca atare, inclusiv pe site-ul propriu, și va include planurile-cadru specifice pilotate în contractul educațional. Ministerul va stimula calitatea educației prin comisiile de experți care vor oferi consultanță în procesul de personalizare a planului-cadru și vor aviza varianta finală a acestora.

Odată adoptate planurile-cadru, vor urma apoi:

1. Elaborarea programelor. Aici avem nevoie de conținuturi relevante și aerisite, după modele europene, care vor fi create de echipe mixte de specialiști din mediul preuniversitar și universitar, pentru a se asigura continuitate între cele două cicluri. Un procent de 25% din orele pentru fiecare disciplină va trebui să fie folosit pentru: (1) consolidarea competențelor; (2) activități remediale și (3) extinderea competențelor dobândite la utilizarea în viața cotidiană. În fine, acest demers va fi însoțit de standarde de evaluare și notare, pentru a face comparabile evaluările între unități școlare și profesori, precum și pentru fundamentarea unor decizii ulterioare de politici educaționale.

2. Noile manuale. Acestea vor fi gândite prin relație cu programele propuse și după modele europene, combinând versiunile clasice cu cele digitalizate (inclusiv activități interactive online/gaming/inteligență artificială etc.), în funcție de specificul disciplinei și practicile europene.

3. Formarea profesorilor. Profesorii vor fi invitați în programe de formare, pentru a implementa eficient noul model curricular.

Dacă implementăm programatic acest plan, atunci:

1. Prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026-2027, urmând apoi a se introduce gradual la nivel liceal în următorii ani.

2. Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani!

Vă mulțumesc tuturor pentru implicare!

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Documente-proiect supuse consultării

• ORDIN PENTRU APROBAREA PLANURILOR-CADRU STANDARD LA NIVEL DE LICEU ȘI RAPORTUL AFERENT DEZBATERII ACESTORA

• PROPUNERE PROIECT PLAN-CADRU PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL ÎN VEDEREA PILOTĂRII

Persoane de contact: Sorin ION (sorin.ion@edu.gov.ro), Bogdan CRISTESCU (bogdan.cristescu@edu.gov.ro), Radu SZEKELY (radu.szekely@edu.gov.ro) și Gabriel VRÎNCEANU (gabriel.vrinceanu@rocnee.ro).