Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a participat la conferința „Cred în România: încrederea, resursa de care depinde viitorul nostru”

Marți, 23 septembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a luat parte la conferința „Cred în România: încrederea, resursa de care depinde viitorul nostru”, organizată de Cred în România. La eveniment au participat și Justin Anghel (fondator „Cred în România”), Veronica Savanciuc (președinte Lowe Group), Valeriu Stoica (prof. univ. emerit) și Sever Voinescu (redactor-șef Dilema).

În acest cadru, ministrul Daniel David a vorbit despre necesitatea unei schimbări de paradigmă în școala românească, subliniind că rezultatele mixte ale sistemului nu pot ascunde provocările majore cu care acesta se confruntă:

„Vedem și luminile  – sunt  profesori dedicați, sunt olimpici, sunt oameni ai educației de succes -, dar nu putem avea un sistem public care să producă spre 50% analfabetism funcțional (incluzând și abandonul școlar) și să spunem că preferăm să privim mai ales partea pozitivă. Ambele părți trebuie privite realist. Este clar că avem nevoie de o schimbare de paradigme, așa cum am spus. S-a atins o limită maximă de admisibilitate, nu mai putem face dezvoltări în vechile paradigme.”

Un alt element central al intervenției a vizat programul național de educație remedială, o formulă de intervenție și sprijin pentru elevi.

„Ce înseamnă remedial? Înseamnă că după ce au fost transferate o serie de competențe, se lucrează cu acei copii pentru a le consolida, se lucrează cu cei care nu le-au dobândit pentru a corecta acel lucru și, foarte important, copiii sunt învățați cum să folosească acele competențe în viața de zi cu zi, inclusiv să le dezvolte pentru performanță.”

De asemenea, testările naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor include – pentru prima dată – itemi de tip PISA, care evaluează capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele în situații de viață reală:

„Am introdus în testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu doar itemi din programă, ci și itemi prin care acele cunoștințe sunt utilizate în viața de zi cu zi, extinzând inclusiv posibilitatea de a testa mai multe competențe. În final, acestea trebuie să ajute școala și elevii pentru o educație cât mai personalizată și eficientă.”

În discursul său, ministrul a atras atenția și asupra faptului că transferul de competențe către elevi trebuie să fie complet, incluzând cunoștințe declarative, procedurale și valori.

„Insistăm pe cunoștințe declarative, în unele cazuri și pe cunoștințe procedurale, dar foarte mulți uităm valorile. Iar apoi, ne mirăm că avem mulți copii care nu vin cu plăcere la școală. Vin să învețe lucruri, dar nu văd de ce acele lucruri sunt importante pentru ei și pentru viață.”

Referindu-se la tema centrală a conferinței – încrederea -, Daniel David a punctat că aceasta trebuie să fie consolidată prin reguli clare, prin roluri bine definite în educație și prin instituții puternice:

„Elevul și părintele trebuie să fie, alături de profesori, co-creatori ai educației. Asta nu înseamnă că au o contribuție egală sau de același tip cu a profesorului, ci că trebuie să aibă un rol. Problema este că nu am definit clar aceste roluri, iar lipsa de reguli clare generează conflicte și scade încrederea în sistem.”

Tot pentru a întări încrederea, ministrul a punctat cele două proiecte mari de sistem: (1) planurile-cadru alternative, deja aprobate ca model, care implică a coordonare a tuturor oamenilor educației și (2) Pactul pentru Deceniul Educației  și Cercetării/Științei (2026 – 2036), care urmează a fi propus factorului politic, cu cele trei puncte esențiale:

(a) bugetul educației-cercetării este în fiecare an mai mare decât anul trecut;

(b) marile paradigme trebuie să corespundă unor practici-repere UE/OECD, tinzând mereu spre cele mai bune practic și

(c) cele două domenii ale cunoașterii – cercetarea/știința (generarea cunoașterii) și educația (diseminare cunoașterii) – trebuie menținute în aceeași autoritate, pentru o bună coordonare în transformarea țării într-o societate bazată pe cunoaștere.

În final, ministrul Daniel David a arătat că aceste direcții de reformă – educația remedială, noile testări, reforma curriculară și asumarea valorilor – pot aduce în 4-5 ani rezultate vizibile în reducerea analfabetismului funcțional și în creșterea relevanței școlii pentru elevi și pentru societate:

„Dacă implementăm consecvent aceste măsuri, în 4-5 ani putem să reducem semnificativ analfabetismul funcțional. Luminile vor fi mai puternice și vom putea vorbi despre o școală modernă, conectată la nevoile reale ale elevilor și ale societății.”