Proiectul de lege privind plata pensiilor private a generat o seamă de discuţii în spaţiul public, multe dintre ele nefiind argumentate din punctul de vedere al Legii nr.411/2004, al standardelor europene precum şi al teoriei şi practicii financiare.
O problemă intens dezbătută este plata unică versus plată în tranşe multiple, lunare.
Scopul înfiinţării Pilonului 2, prevazut prin Legea nr.411/2004, a fost de asigurare a unui venit suplimentar pensiei publice şi nu plata unei sume unice. Astfel, articolul 1 alineatul 2 din Lege prevede urmatoarele:
“(2) Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distincte şi care suplimenteaza pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale.”
Plata periodică a sumelor acumulate în Pilonul 2 este prevăzută în articolul 2 (1) punctul 25 al Legii nr.411/2004:
“25. pensie privată – suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public”
Într-adevăr, art. 36 din Legea nr.411/2004 face referire şi la plata unică dar aceasta este o situaţie exceptională, atunci când activul acumulat în contul participantului are o valoare redusă care nu permite acordarea unei pensii private:
“Articolul 36: Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.”
În acest scop, în propunerea legislativă privind plata pensiilor private se introduce un prag minim pentru accesarea unei pensii private, stabilit la 12 indemnizaţii sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 lei în 2025). Sumele sub acest prag vor fi plătite integral sau eşalonat, fără a fi transferate în fondurile de plată.
Astfel, conform Legii nr.411/2004, participanţii au ştiut de la început că plata pensiei se face periodic şi numai în cazul excepţional în care activul acumulat este redus este posibilă plata unică, asa cum sunt si practicile internationale.
Plata unică a fost posibilă iar excepţia a devenit obisnuinţă deoarece timp de 17 ani nu a fost adoptată legislaţia privind sistemul de plată aşa cum prevede art. 154 din Legea nr.411/2004:
“Articolul 154: Organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi supravegheate de Comisie se stabilesc prin lege specială, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
Astfel, cu o întârziere de 14 ani, propunerea actuală privind legea de plată respectă în totalitate legislaţia actuală şi duce la îndeplinirea scopului înfiinţării Pilonului 2 de pensii stabilit prin Legea nr.411/2004.
Mai mult, propunerea actuală a Legii de plată respectă standardele şi bunele practici europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Sistemele de pensii private sau publice au fost create pentru asigurarea unei pensii, adică a unei plăţi eşalonate după împlinirea vârstei de pensionare. Indiferent de tipul sistemului de pensii trebuie precizat că un produs de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o perioadă de timp sau pe toată viaţa şi nu plata unei sume de bani dintr-odată. De asemenea, toate sistemele de pensii obligatorii sau facultative au şi un rol social care se realizează tocmai prin asigurarea unei plăţi periodice în perioada de pensionare, pentru a asigura un venit pe o perioadă cât mai mare pentru cei care nu mai sunt activi.
Practica internaţională privind plata unei sume forfetare (lump sum):
Astfel, pentru o corectă comparaţie, se observă că lump sum-ul în ţările care au un sistem de tipul Pilonului 2 se realizează într-un procent ce variază între 20% şi 30%, aşa cum este prevăzut şi în legea din Romania, cu excepţia Bulgariei care este mult mai restrictivă şi acordă lump sum doar pentru activele foarte mici, sub trei pensii minime. Mai mult, conform standardelor şi bunelor practici internaţionale lump sum-ul total se utilizează, de obicei, în cazurile în care activele cumulate sunt prea mici şi nu sunt suficiente pentru acordarea unei pensii eşalonate (a se vedea Finlanda, Danemarca, Austria, Bulgaria, Slovacia etc.), aşa cum este prevăzut şi în legea din Romania.
În concluzie, pentru a fi corecte, comparaţiile trebuie făcute între sisteme similare de pensii iar legea de plată din Romania respectă toate standardele şi bunele practici europene. De asemenea, legea de plată din Romania a fost supusă filtrelor OCDE în cadrul procesului de aderare la acest organism.
Proiectul privind legea de plată a fost pus în dezbatere publică încă din data de 11 iunie pe site-ul Ministerului Muncii: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7699-lege-plata-pensii-private-11062025.
Au fost realizate consultări cu sindicatele, asociaţiile de profil şi OCDE.
Aşa cum am mai spus, prezentul proiect de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică şi prioritară, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de OCDE.
–
Sursa – AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ – www.asfromania.ro
