Într-un context economic și demografic provocator, fondurile de pensii private din România au demonstrat o reziliență și o performanță remarcabile. Fondurile de pensii au depășit nivelurile de rentabilitate din perioada anterioară pandemiei, cu o rată medie ponderată de 7,2% la finalul lunii august 2024. Această performanță este cu atât mai impresionantă având în vedere fluctuațiile considerabile ale piețelor financiare din ultimii ani.
Reformele sistemului de pensii și rolul crescând al sectorului privat
În ultimii ani, reformele sistemului de pensii au fost esențiale pentru a răspunde creșterii decalajelor demografice. Dezvoltarea sistemelor de pensii finanțate prin capitalizare și prin gestionarea de către sectorul privat a devenit crucială pentru asigurarea veniturilor la pensie. Activele fondurilor de pensii private din România au ajuns la 30,94 miliarde EUR la finalul lunii august 2024, ceea ce reprezintă acum 9,2%[1] din PIB și arată rolul vital al acestora pe piețele financiare, fiind o sursă importantă de economisire pe termen lung și contribuind la stabilitatea financiară a pensionarilor și la sustenabilitatea piețelor financiare.
Față de aceeași perioadă a anului anterior, activele totale ale fondurilor de pensii au înregistrat o creștere de 29%, iar comparativ cu finalul anului 2023 activele totale au înregistrat un avans de 17%. Această evoluție a fost determinată pe de o parte de optimizarea activității investiționale iar pe de altă parte de creșterea cotei de contribuție de la 3,75% la 4,75% care a devenit aplicabilă de la începutul anului 2024. De asemenea, performanța pozitivă a acțiunilor listate la Bursa de Valori București, cu un randament de 36,89% în ultimul an, a fost un factor cheie în această evoluție.
Contribuția la dezvoltarea economică și sustenabilitatea pieței de capital
Fondurile de pensii private au investit preponderent în titluri de stat românești (66,13%), acțiuni (24,63%) și obligațiuni corporative (4,04%). Peste 94% din totalul activelor sunt investite în instrumente emise în România, contribuind astfel la finanțarea proiectelor de dezvoltare națională.
Fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România, susținând pe termen lung necesarul de finanțare a statului și contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital. Investițiile realizate atât pe piața primară, cât și pe cea secundară, au fost esențiale pentru creșterea economică sustenabilă.
Creșterea numărului de participanți și a interesului pentru pensiile facultative
Numărul total de participanți la fondurile de pensii private a ajuns la 9,01 milioane la finalul lunii august 2024, cu o creștere semnificativă de 145,73 mii de participanți pentru Pilonul II și de 102,61 mii de participanți pentru Pilonul III. În cazul participanților la fondurile de pensii facultative, creșterea cu 15% a numărului de participanți față de aceeași perioadă a anului anterior reflectă preocuparea din ce în ce mai mare a românilor pentru diversificarea surselor de economisire pentru perioada ulterioară pensionării.
Conform raportului Pension Markets in Focus 2023 [2] realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fondurile de pensii private din România au înregistrat o creștere impresionantă a activelor, situându-se pe locul 7 din cele 71 de state analizate. Această performanță remarcabilă se datorează atât evoluțiilor pozitive pe termen scurt, cum ar fi câștigurile din investiții și creșterea contribuțiilor susținute de inflație și majorările salariale, cât și maturizării sistemului de pensii private, care a beneficiat de un aflux constant de contribuții ce depășesc sumele plătite din sistem.
Aderarea la OCDE și alinierea la standardele internaționale
În contextul aderării României la OCDE, evaluarea din iunie 2024, desfășurată la sediul organizației din Paris, a evidențiat progresele semnificative în alinierea la standardele internaționale privind reglementarea pensiilor private. Această evaluare a inclus o analiză detaliată a modului în care practicile și politicile României se aliniază la Recomandarea OCDE privind principiile cheie referitoare la reglementarea pensiilor private și la Recomandarea privind buna proiectare a planurilor de pensii cu contribuții definite. Creșterea procentului de contributivitate la Pilonul II de la 3,75% la 4,75% și revizuirea cadrului legislativ aferent investițiilor au fost pași importanți în acest proces. Aceste măsuri au fost apreciate de OCDE, reflectând angajamentul României de a se alinia la cele mai bune practici internaționale.
Perspective de viitor și obiective strategice
Pe viitor, se urmărește susținerea reformei sistemului de pensii și alinierea legislației la standardele OCDE. Printre obiectivele strategice se numără menținerea rolului complementar al Pilonului II, creșterea inclusivității și diversificarea opțiunilor de investiții ale fondurilor de pensii private. De asemenea, se pune accent pe elaborarea legislației pentru faza de decumulare a fondurilor de pensii private, asigurând astfel o tranziție lină și eficientă către perioada de pensionare.
Ținând cont de evoluțiile din ultima perioadă, pe termen scurt vizăm creșterea activelor sistemului într-un ritm susținut ce presupune depășirea procentului de 10% din PIB, iar pe termen mediu țintim dublarea activelor comparativ cu finalul anului 2023.
___________
[1] PIB calculat pe baza ultimelor 4 trimestre 1.672.899 mil lei
[2] OECD (2023), Pension Markets in Focus 2023, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/28970baf-en
Opinie publicată in Financial Intelligence, 30.09.2024
–
Sursa – AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ – www.asfromania.ro
