| Despre deficit și premier:
· „Problema deficitului este una reală, nu este inventată și este una gravă, nu este exagerată.” · „Munca premierului Bolojan trebuie respectată și înțeleasă în contextul dat.” Despre economie și investiții ale capitalului național și străin: · „Soluția ar veni din politici de creștere care să fie lansate imediat după ce aceste măsuri de echilibrare bugetară vor fi fost luate.” · „Trebuie să gândim în perspectivă un regim foarte coerent de stimulare a investițiilor.” · „Trebuie să gândim (…) un pachet de creștere economică, de relansare economică și de transformare a României într-un punct de atracție pentru investiții.” · „Problema noastră este ponderea acestui deficit în PIB. Trebuie acționat la două capete: eliminarea acestor cheltuieli (…) și creșterea PIB-ului.” Despre MAI și siguranță internă: · „Noi avem lipsă în jur de 30.000 de oameni la ora asta.” · Noi avem lipsă în jur de 30.000 de oameni la ora asta. Acolo unde avem 7 polițiști, ar trebui să am 10, unde avemm 7 pompieri, ar trebui să am 10, unde am 7 frontieriști, ar trebui să avem 10, unde avemm 7 jandarmi, ar trebui să am 10 ca să îndeplinim și nivelul de siguranță așteptat, dar și condiții normale de muncă pentru cei care muncesc în Ministerul de Interne. · „Ministerul Afacerilor Interne este o armată care luptă zilnic. Mulți dintre ei își riscă viața.” · „Dezinformările vor continua, se vor accentua atacurile cyber, crima organizată poate fi instrumentalizată, migrația ilegală poate fi instrumentalizată.” Despre relația cu SUA și atuurile Romaniei: · „America este angajată într-o competiție acerbă (…) pe zona de inteligență artificială cu China. Energia și mineralele rare sunt două elemente esențiale. România are și una, are și cealaltă, deci avem două cărți mari în mâna noastră pe care, dacă știm să le jucăm, consolidarea relației româno-americane va veni de la sine.” Despre Schengen: · „Raportul Schengen va fi un raport foarte bun (…) cu măsuri care vor deveni standard european.”
|
Mihai Gâdea: Domnule Viceprim-ministru, v-ați câștigat respectul pentru mai multe lucruri, dar chestiunea legată de Schengen este un lucru pe care cred că toată lumea îl apreciază.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Să știți că MCV a fost mai greu decât Schengen, pe undeva.
Mihai Gâdea: Da, dar Schengen cumva era un lucru mai ușor de înțeles pentru toată lumea și o umilință ce nu era ușor de dus. Acum, însă vreau să ne referim la un aspect chiar dacă nu este în competența dumneavoastră. Sunteți Viceprim-ministru, sunteți prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal și aici este un aspect de natură, să zicem politică. Momentul este foarte complicat. Vedem tensiunea socială, vedem nemulțumirile care vin pe un fundal de inflație, de scăderea puterii de cumpărare. Acum vin tăierile, taxe mai mari, se vorbește despre noi taxe mai mari în mediul de afaceri nu se simte deloc bine și uitându-ne la toate aceste aspecte ne aducem aminte de marile greșeli care s-au făcut în 2010, în momentul în care s-au suprapus ă scăderi de venituri cu creșteri de taxe. Un document intern al Fondului Monetar Internațional, un audit de la FMI după aplicarea acelor măsuri și în momentul în care au putut să fie evaluate vorbea despre faptul că aceste suprapuneri, tăieri plus taxe suplimentare au făcut ca România să intre într-o criză economică și socială prelungită și că, de fapt, măsurile nu au fost deloc cele mai potrivite. Cum faceți să nu repetați greșelile care au fost făcute în 2010? Iar această criză a deficitului să nu se transforme într-o criză economică și socială.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: În primul rând, aș vrea să subliniez faptul că problema deficitului este una reală, nu este inventată și este una gravă, nu este exagerată. Primul ministru Bolojan și-a asumat o muncă de sacrificiu și o muncă foarte grea. O muncă dificil și de explicat, o muncă dificil și de acceptat, pentru că, inevitabil, unele consecințe ale acestor decizii afectează bunăstarea fiecărui cetățean și este foarte greu să explici, oricâte argumente ai avea de ordin tehnic de ordin financiar -cifre, statistici, proiecții. Este foarte greu să te uiți în ochii unui om și să-i spui, va trebui să faci un sacrificiu, va trebui să trăiești mâine mai puțin îndestulat decât azi, iar unii sunt și în situații mult mai complicate. Și de aceea, înainte de orice, aș vrea să spun, pentru că mi se pare corect să spun, că această muncă trebuie respectată și că munca premierului Bolojan trebuie înțeleasă în contextul dat. Nu sunt decizii pe care și le-a dorit. Nu e un context pe care noi ni l-am dorit în guvern. Este un context primit dacă vreți de guvern, așa cum orice guvern primește un anumit context, când intră în mandat.
Deci, cred că nu este corect să fie atacat și uneori chiar jignit pentru această muncă pe care o face. Dacă unele măsuri sau soluții merită discutate de 2 ori sau de 3 ori, atunci calea corectă este de a veni cu o contra-soluție sau cu alte variante de lucru și nu aceea de a expedia toată discuția într-un soi de atac exclusiv la adresa premierului.
Mi s-a părut corect să spun acest lucru, pentru că ați evocat contextul text tensionat. El este oricum tensionat, obiectiv tensionat. Să nu îl mai tensionăm și subiectiv prin astfel de discuții la nivel politic și cred că măcar atâta lucru putem să facem între noi, cei care încercăm împreună în coaliție să gestionăm această situație.
În al doilea rând, ați evocat un context economic și riscul ca el să se transforme într-unul mai rău, adică o criză bugetară, ați spus să nu se transforme într-o criză economică.
Eu cred că soluția ar veni din politici de creștere care să fie lansate imediat după ce aceste măsuri de echilibrare bugetară vor fi fost luate, politici care să vizeze atragerea de investiții, adică stimularea de investiții. Fie investiții locale românești, cu capital autohton, antreprenoriat românesc care trebuie mai bine sprijinit, fie investiții străine. Nicio țară astăzi nu se descurcă fără investiții străine și cred că trebuie să gândim în perspectivă un regim foarte coerent de stimulare a investițiilor. Repet, atât cele locale, cât și cele străine, să gândim un pachet așa cum gândim aceste pachete de echilibrare bugetară, un pachet de creștere economică, de relansare economică și de transformare a României într-un punct de atracție pentru investiții. Avem foarte multe atuuri în această direcție.
Mihai Gâdea: În momentul în care ne uităm la această criză, sigur că varianta tăierilor, și nu mă refer neapărat la dat oameni afară, ci la anumite cheltuieli pe care statul le face sigur că ele pot și trebuie să fie reduse, pentru că le vedem le-am prezentat. Lumea este ultragiată de faptul că se aruncă bani practic pe fereastra țării, problema pe care dumneavoastră o puneți legată de mediul de afaceri și legată stimulare, ai nevoie ca să-ți intre capital tocmai pentru a echilibra lucrurile, tocmai pentru a plăti taxe, tocmai pentru a oferi locuri de muncă, pentru că dacă vor fi dați oameni afară, înțelegem cu vreo 10% reduceri sau concedieri, șomajul devine o problemă, crearea unor locuri de muncă ar înseamna mult pentru acești oameni. Problema este că există în momentul de față o nemulțumire din partea mediului de afaceri pe care au început să o exprime, taxele care au crescut, toate aceste elemente, fac ca unii să-și mute companiile din România. Cum facem însă să ne concentrăm atenția nu doar la taxe impozite și tăieri și de a merge către un pachet de stimulare a economiei, nu de a pleca companii din România, ci pentru a aduce companii în România?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Noi trebuie să privim problema în ansamblu ei, putem să ne uităm la deficitul bugetar sau putem să extindem puțin poza și să constatăm că, de fapt, problema noastră este ponderea acestui deficit în PIB. Deci trebuie acționat la două capete. Pe de o parte, eliminarea acestor cheltuieli, care sunt identificate și trebuie identificate corect, excesele în ceea ce privește salarizarea unor manageri din companiile publice, unele dintre ele cu pierderi sau chiar în instituții de stat, personalul supradimensionat, acolo unde este supradimensionat și trebuie să vezi exact dacă e supradimensionat sau în cazul altor instituții ca Ministerul de Interne, subdimensionat.
Mihai Gâdea: La dumneavoastră, de exemplu, ați adus aminte de Ministerul de Interne se aplică acest 10%?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Revenim și aici, dacă doriți, dar să îmi termini imediat ideea. Trebuie să acționăm și la celălalt capăt al problemei care este creșterea PIB-ului, stimularea PIB-ului și acest lucru nu se poate face decât prin investiții, iar investițiile vin acolo unde sunt bine primite, deci noi trebuie să ne uităm rapid prin ministerele de linie sau prin alți experți, printr-un dialog cu mediul de afaceri mai strâns și mai aplicat și nu doar la nivelul prim-ministrului, trebuie să facă și miniștri acest lucru. Deci, printr-un dialog cu mediul de afaceri, cu Banca Națională, cu băncile comerciale trebuie să gândim un fel de model economic al României plecat de la condițiile României de la avantajele enorme pe care le poate oferi România unui investitor român sau străin și să gândim în lunile următoare, cel târziu în lunile următoare. Eu cred că din ianuarie încolo, imediat trebuie să facem acest lucru un tip de abordare legislativ fiscală în ceea ce privește investițiile pentru producție, pentru dezvoltarea unor domenii strategice, cum sunt energia, resursele naturale, turismul, astfel încât să transformăm România într-un an doi într-o țară care este atractivă pe harta lumii din punct de vedere al investițiilor străine. Pentru că știți care este paradoxul pe care l-am observat, există foarte mulți bani în lume, disponibili, gata să fie investiți, direcționați în zone în care guvernele oferă un regim pentru investiții locale sau străine favorabil, un regim predictibil, un mediu fiscal și administrativ prietenos care să atragă aceste investiții care să genereze la rândul lor locuri de muncă.
Mihai Gâdea: Totuși, dacă nu mai mult, măcar în egală măsură, ajustări pe tăieri, dar și pe atragerea acestor investiții?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Asta și spuneam că trebuie să facem un astfel de efort, dar vă dau și un exemplu de dată recentă, Georgia. Georgia, la ora aceasta discută cu Arabia Saudită un acord bilateral pentru atragerea de investiții străine. Deja, saudiții au investit acolo câteva miliarde de euro.
Mihai Gâdea: Dumneavoastră în ultima vreme, apropo de Arabia Saudită, ați avut o întâlnire extrem de importantă în Arabia Saudită. Ați mers la cel mai important forum de energie organizat de partea americană, un subiect sensibil încă pentru noi, după retragerea unor trupe din România, după tot ceea ce s-a întâmplat în ultimul an de zile. Unul dintre lucrurile pe care românii îl așteaptă este ca relația cu Statele Unite să redevină ceea ce a fost și dacă se poate mai mult de atât, în condițiile de securitate pe care o știm pe flancul estic. Deci, vă întâlniți cu miniștrii americani. Sunteți șeful delegației la acest summit organizat de Statele Unite în Grecia la Atena, ați mers să vă întâlniți cu oficiali de rang înalt în Arabia Saudită și ați fost o vizită interesantă și în Serbia. Ieri, a fost o zi extrem de importantă pentru relația Statele Unite-Arabia Saudită la Casa Albă, cu niște elemente cât se poate de clare, dincolo de aspectele economice. De ce aceste întâlniri este o veste bună inclusiv în relațiile cu partea americană după aceste întâlniri pe care le-a avut la nivel de miniștri?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Interesant cum am ajuns la această vizită în Arabia Saudită. Anul trecut am avut liniștea să ne uităm puțin și la problemele structurale și am realizat că această problemă de deficit de personal, care este în jur de 22%, 25 %. după alte statistici în Ministerul de Interne, hai să spunem 23% în medie pe toate armele, va fi foarte greu de rezolvat rapid. Noi am luat niște măsuri, s-au mai ameliorat lucrurile în ultimii ani, am crescut cifra de recrutare, undeva în jur de 6000 pe an ca să compensăm plecările din sistem, dar nu e suficient. Noi avem lipsă în jur de 30.000 de oameni la ora asta. Avem nevoie, acolo unde am 7 polițiști, ar trebui să am 10, unde am 7 pompieri, ar trebui să am 10, unde am 7 frontieriști, ar trebui să am 10, unde am 7 jandarmi, ar trebui să am 10 ca să îndeplinim și nivelul de siguranță așteptat, dar și condiții normale de muncă pentru cei care muncesc în Ministerul de Interne. (…) Deci, dacă vreți, noi deja producem economii bugetului de stat, din care, repet, peste 125.000 de oameni în plată muncesc pentru 140.000, iar aceste scheme sunt dimensionate acum 20-30 de ani, pe nivelul de provocări de acum 20-30 de ani, lucrurile s-au schimbat mult. Vorbeam mai devreme de cazuri de violență domestică, dar sunt alte situații grave, pe droguri, pe crimă organizată, pe migrație și așa mai departe, dar vom reveni la aceste lucruri. Și atunci am realizat că numai prin tehnologizarea accelerată a Ministerului am putea să suplinim acest deficit de personal, să folosim digitalizarea, să folosim tehnici moderne, să folosind drone și ne-am uitat puțin în jur ce țări au experiență în ultimii ani semnificativ. Am descoperit că în zona Golfului pe zona de afaceri interne, poliție, dar nu numai, s-a ajuns la un nivel de digitalizare accelerată și am intrat în dialog cu ambasadorul Arabiei Saudite, dar nu numai, ci și cu al Qatarului și al Emiratelor și am cerut materiale, ne-am uitat la experiența lor.
Din acest dialog diplomatic, în care, repet, noi ne concentram pe problemele de interne am primit, a reieșit o invitație careia i-am dat curs din partea ministrului de interne și viceprim-ministru în Regatul Arabiei Saudite, Alteța sa regală Prințul Abdulaziz bin Saud, bin Nayf bin Abdulaziz al Saud care ne-a oferit onoarea unei întâlniri acolo și a unei discuții aplicate cu specialiști pe zona de digitalizare.
Dar Arabia Saudită prezintă mult mai multe caracteristici. Este un stat care are excelente relații cu Statele Unite și nu numai. Este un stat legal diplomatic cu toți actorii globali care nu neapărat au relații bune unii cu ceilalți, ba chiar sunt în competiție. Arabia Saudită are relații bune și cu Statele Unite și cu China, și cu Rusia, și cu Ucraina, și cu Israel, și cu Egipt și cu Turcia. Trebuie să recunoaștem că e o poziție care este interesantă pentru un stat ca România, care are foarte multe interese regionale și care se află într-o regiune foarte complicată.
În plus, Arabia Saudită are disponibilități de investiții foarte mari și cred că noi am putea să ne uităm foarte serios la acest act dar și la toată zona Golfului care au o platformă în care să putem atrage investiții străine și să consolidăm relații diplomatice nu numai cu statele respective, dar și cu alte state prin intermediul lor, atunci când nevoia României și interesul național al României le cer.
Sunt și alte zone în lume, de unde putem să atragem investiții străine pentru că e nevoie de ele ca să completăm fondurile pe care noi le absorbim prin planul național de redresare, PNNR-ul de redresare și reziliență, fondurile europene la modul general.
În ultimii ani, noi am mers pe un model destul de simplu. Atragem fonduri europene, avem capital local, puține investiții străine și am rezolvat problema. Dar vedeți că e complicat cu fondurile europene. Capitalul local are și el o capacitate limitată de a da combustie în economie. Zona este complicată în toată regiunea și atunci pentru investiții străine e mai dificil, mai puțin cazul în care guvernul își asumă această politică de a atrage astfel de investiții.
Mihai Gâdea: Tăiați 10% din salarii în Ministerul de Interne sau concediați 10 % din personal?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Deci, începusem să vă explic că în Ministerul de Interne e o situație foarte complicată din punct de vedere al resurselor umane. Noi lucrăm cu un deficit de aproximativ 22-25 %. Trebuie analizat cu mare atenție, a spus-o și ministrul Apărării, o spun și eu, dar nu trebuie analizat la modul pompieristic, nu trebuie analizat din perspectiva în care, eu știu că s-a mai spus de multe ori, știți, întotdeauna sistemele de forță sunt puse deoparte și așa mai departe. Este o analiză, îmi permit să spun cuvântul, superficială. Trebuie făcută o analiză atentă a ceea ce înseamnă ordinea și siguranța publică în România și ce înseamnă destabilizare pe de altă parte. Trebuie văzut care sunt avantajele unei măsuri sau ale alteia, pentru că noi avem o altă vulnerabilitate a sistemului. Aproximativ 16.000 de cadre au deja vocația pensionării, adică îndeplinesc condițiile legale pentru pensionare. Din ele, aproximativ 10.000 au parcurs procedurile, dar stau în sistem și vor să lucreze în sistem în continuare. Dacă ele vor simți, cumva că lucrurile nu vor fi bune în perspectivă, s-ar putea să iasă din sistem. O astfel de instituție cum e Ministerul de Interne, o dată destabilizată, este greu să o echilibrezi, va dura ani de zile și așa ministerul a suferit în ultimii ani foarte mult prin aceste plecări.
Bun, eu nu vă dau aici un răspuns indirect. Vă spun doar că atunci când luăm o decizie, să ne uităm la toate aspectele și de aceea am și insistat în coaliție să aibă loc o discuție aplicată cu toată această familie ocupațională, pentru că sunt mai multe instituții în această zonă, ordine, siguranță publică, securitate națională și apărare națională și pe bază ei să luăm o decizie oricare ar fi ea trebuie însă să fie o decizie solidară, trebuie să fie o decizie pe toată zona de apărare și siguranță publică, securitate națională și trebuie să fie o decizie dreaptă cu interesele țării până la urmă, iar interesele țării sunt ca ea să fie apărată în acest moment, iar această apărare nu se duce doar la frontieră se duce în interior, pentru că vedeți dumneavoastră acest război asimetric despre care toată lumea vorbește, nu se mai ferește nimeni, e la scenă deschisă. Aproape că nici Federația Rusă nu îl mai neagă, se petrece în interior.
Ministerul Afacerilor Interne este o armată care luptă zilnic. Noi avem zilnic în stradă 30.000 de oameni. Zilnic. Mulți dintre ei își riscă viața. Mulți dintre ei se duc la operațiuni, la acțiuni într-un dispozitiv incomplet poate ar trebui să fie 5 și se duc doar 4. În mașinile de pompieri poate ar trebui să am un pompier în plus. Sunt lucruri despre care nu vorbim, că nici nu-i prea bine să vorbim foarte mult.
În zona asta îți ascunzi vulnerabilitățile, dar ceea ce s-a demonstrat în ultimul an, cel puțin când Ministerul a fost supus unor presiuni enorme, inclusiv pe zona de cyber, este că ei își fac treaba acești oameni își fac treaba și merită tot respectul nostru. Uneori se întâmplă situații cum a fost cea de la Teleorman. Nu toți se ridică la înălțimea mediei sau a celor de vârf și ei sunt supuși rigorilor legii. N-am ascuns niciodată nimic sunt ultimul care să spun că totul e în regulă, aici, în Ministerul Afacerilor interne sau că nu mai avem probleme de rezolvat și totdeauna când au fost, le-am discutat deschis și am luat măsuri.
Și la Constanța și în alte cazuri o să fie și la Mureș măsuri, nu m-am ferit de aceste cazuri și nu se ferește nimeni, dar văzut în amploarea sa, în amplitudinea acțiunii sale, este un minister care livrează siguranță publică peste media europeană la granița de est a Uniunii Europene.
Deci, e o armată care luptă zilnic, nu se pregătește să lupte, luptă la momentul la care vorbim și în anii care vin aceste presiuni pe zona de război asimetric vor crește, adică nu vreau să mă lansez în speculații de ordin militar, nu este domeniul meu. Vom vedea care va fi situația acolo, dar cert e că în interior pot să vă spun asta și vă spun cu date și cu proiecții și cu informații pe care le-am dezinformările vor continua, se vor accentua atacurile cyber de asemenea, crima organizată poate fi instrumentalizată.
Ce înseamnă instrumentalizată? Un stat străin, o putere străină poate să susțină grupuri de crimă organizată în interiorul altui stat pentru a-l destabiliza. Migrația ilegală poate fi instrumentalizată.
Toate aceste lucruri sunt provocări pe care în fiecare zi cadrele, Ministerului Afacerilor Interne, prin armele sale, Poliție, Poliție de Frontieră, Jandarmerie, Pompieri și celelalte, DGIPI le abordează zilnic. Deci, oamenii ăștia sunt zilnic într-un război, chiar dacă nu este în termenul clasic de război militar, dar tot război se cheamă și atunci noi, când luăm o decizie, trebuie să ne uităm la toate aceste lucruri și trebuie inclusiv să explicăm publicului. Pentru că se vorbește de solidaritate, de acord, dar nu lucrează toată lumea în aceleași condiții nu își asumă toată lumea aceleași riscuri în fiecare zi și cred că putem avea această tărie ca oameni politici să explicăm și primarilor și altor categorii de funcționari și publicului larg că nu este vorba de un favoritism. Aici nu este vorba de a privilegia pe cineva, ci este vorba de a lua o decizie corectă în interesul siguranței tuturor.
Mihai Gâdea: Întâlnirea de la Atena, acolo au fost din câte știu, doi miniștri la nivel de secretar de stat, mă rog, nivelul de ministru ați fost șeful delegației. Putem spune că în momentul de față relația cu Statele Unite sau cum am putea de fapt să descriem corect, în urma acestei întâlniri am reparat ceva din modul în care evoluaseră relațiile cu americani, în ultimula parte.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Fără îndoială că întâlnirile de la Atena au fost importante în contextul acestei relații și un pas înainte. Am avut întâlniri bilaterale atât cu secretarul Borgum de Interne, cât și cu secretarul Energiei, Chris Wright. Zona de interne la ei e altceva decât ce e la noi, e vorba de un minister care se ocupă de resursele naturale și terenurile federale. Omologul ministerului meu este Homeland Security, dar am fost acolo în calitate de vicepremier, cu mandat din partea premierului Bolojan, alături de de alți colegi și am fost pentru un forum important nu numai pentru energie ci și pentru geopolitica regiunii.
A fost un forum în care au fost în delegație de 50 de americani. Acolo s-a discutat despre coridorul vertical, adică o linie de aprovizionare cu gaz LNG adus cu vapoarele în Grecia și de acolo pompat în centrul și estul Europei către toate țările din regiune care pot contribui la acest proiect cu infrastructura pe care o au sau prin acorduri comerciale pe care le pot încheia cu Statele Unite în acest sens. Acorduri inclusiv private, companii private, vorbim, da, deci este un proiect, dacă vreți, care conduce la aprovizionarea cu gaz a Europei Centrale și de Est și alături de gazul pe care în primul rând România, dar și alte țări din zonă, îl pot aduce în piață, poate contribui la decuplarea de gazul rusesc care a fost folosit ca o armă geopolitică în ultimii ani. De aceea proiectul a avut atâta importanță pentru partea americană, iar cele două întâlniri au avut la rândul lor importanță și pentru partea română, pentru că am simțit faptul că Administrația Statelor Unite e gata să lucreze cu România pe proiecte concrete economice și comerciale, deci nu numai pe zona securitară, zonă militară și cred că aceste întâlniri trebuie urmate de miniștrii de linie, de o muncă susținută. Am discutat și cu ministru Ivan pe această temă și cu secretarul de stat Bușoi astfel încât să folosim acest context, să folosim momentul Atena ca o nouă linie de construcție a unei relații solide cu Statele Unite. Asta la modul particular legat de de Atena.
La modul general cred că trebuie să înțelegem modul în care lucrează administrația americană, care e cu totul altul decât administrațiile precedente. Sunt practic două axe pe care administrația comunică: una este ideologic, politică, conservatorism – MAGA, cealaltă axă este cea economică. Deci, putem construi foarte bine pe axa economică astfel încât relația noastră să fie consolidată din punct de vedere economic, comercial și financiar și asta va consolida și relația politico-militară, fără îndoială, va contribui la contacte la nivel înalt.
Mihai Gâdea: Urmărim cu atenție această chestiune. Președintele Trump vorbește despre acest lucru de multă vreme, reproșează Europei, zice voi spuneți că sprijiniți Ucraina și că vă e teamă de Rusia, așa mai departe, dar luați energie de la ei și asta a spus-o încă din primul mandat. A spus-o, a reproșat-o Germaniei. Ceea ce cred că toată lumea a înțeles în momentul de față este că relațiile cu partea americană nu mai e doar pe vorbe frumoase, ci este pe interese comune. Cum facem ca să nu pierdem și alte oportunități pe care poate l-am mai avut în trecut, care au fost pierdute, nu intru acum în detalii, pentru a face ca ceea ce iată începe să se întâmple în momentul de față, pornind de la Summit-ul de la Atena încoace cu americanii, să devină o chestiune win-win, să câștige și ei, să câștigăm și noi?
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: În primul rând, repet, trebuie să înțelegem modul în care ei funcționează și deja cred că toată lumea a început să să înțeleagă, nu numai în România, ci în general în Europa, modul în care funcționează noua administrație.
În al doilea rând, să identificăm acele zone de interes comun, pentru că noi trebuie să ne urmărim interesul nostru în această relație și asta și așteaptă partea americană de la un partener, să-și îndeplinească propriu interes, să găsească zonele de convergență și acolo să încheie acorduri comerciale, acorduri economice, să faciliteze investiții. Trebuie să gândim, repet, un pachet, o zonă sau mai multe zone în care investițiile americane pot veni în România astfel încât să fie avantajos și pentru noi, să fie avantajos și pentru companiile care vor investi și sunt nenumărate astfel de zone. Zona de energie este poate cea mai simplu de exemplificat, inclusiv în contextul vizitei despre care ați vorbit.
Ce am observat și la la Atena, dar și în alte discuții pe care am avut cu diverși interlocutori americani și publici și privați din zona politică sau din zona economică. America este angajată într-o competiție acerbă, aș putea spune, pe zona de inteligență artificială cu China. Cred că asta e, dacă vreți, singura zonă care îi preocupă în mod de accentuat, în orice caz, într-o măsură mai mai mare decât alte subiecte care pentru noi sunt mai arzătoare. Și în această competiție pentru inteligența artificială sunt două elemente esențiale care vor determina pe undeva evoluția acestei competiții. Unu, este energia și a doua – mineralele rare.
România are și una are și cealaltă, deci avem două cărți mari în mâna noastră pe care dacă știm să le jucăm, consolidarea relației română-americane va veni de la sine, inclusiv sub sub aspect politic, inclusiv la nivel de vizite de nivel înalt și așa mai departe. Aceste lucruri se pot construi astfel și muncim ca să construim astfel de contacte și astfel de legături.
Mihai Gâdea: Bun, înainte de a ne întoarce la Ministerul de Interne, pe scurt, ați fost în Serbia. Parcă e într-o altă emisferă în momentul de față, au o altă traiesctorie decât noi.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Cu Serbia am lucrat foarte bine și lucrăm foarte bine pe zona de migrație.
Mihai Gâdea: Vecini buni.
Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne: Și am am vrut să mă asigur că această colaborare continuă, pentru că noi nu ne confruntăm, din fericire și sper să rămână așa situația, cu o problemă mare pentru multe țări europene cu migrația ilegală, și nu o facem, pentru că am luat măsuri, astfel ca relațiile cu vecinii noștri și cooperarea între polițiile de frontieră să fie foarte bună. Avem echipe mixte, centre de colectare a datelor, de împărțire a informațiilor, facem exerciții în comun și acțiuni în comun. Mențin un contact foarte strâns cu toți miniștrii din țările vecine României, astfel încât să ne asigurăm că nu scăpăm din mână acest flagel, care în alte țări europene face ravagii.
Dacă vorbiți de migrație în țări precum Franța, Italia, Grecia, chiar și Germania, veți vedea cu totul altă abordare. Pentru noi nu e un subiect de agendă, aproape că nu face rating, cum spuneți dumneavoastră și sper să rămână așa. Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră a reușit să reducă migrația ilegală în ultimii 2-3 ani de zile cu 80% și atunci e o performanță în toată Europa. Recent ați vorbit de Schengen. S-a încheiat evaluarea Schengen pe România, raportul va ieși la finalul lui noiembrie, începutul lui decembrie, va fi un raport foarte bun, foarte bun, un raport în care se menționează proceduri, politici pe care noi le facem aici, măsuri la frontieră care vor deveni standard european.
Deci, din poziția de candidat la Schengen, noi acum vom fixa standarde europene pentru protecția frontierelor, pentru aplicarea Codurilor Schengen, ceea ce e un merit al celor din Ministerul Afacerilor Interne, al cadrelor din minister.
Deci, revenind, am vrut să discut, să mă uit ochi în ochi cu un ministru sârb și să mă asigur că va continua munca bună pe care o face împreună cu noi în protejarea în frontierei comune. Sunt fluxuri migratorii care urcă din Balcani către centrul Europei, sunt două rute de migrații aici. Strategia noastră a fost transmite un mesaj clar traficanților de migranți, grupurilor de crimă organizată este riscant să te apropii de România, e riscant să forțezi frontiera română, nu rentează din punct de vedere economic și să-i ținem departe de frontierele țării, dar în asta am nevoie și de cooperarea vecinilor și m-am asigurat de acest lucru și de aceea am fost în Serbia și lucrurile stau bine.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
