Participarea Ministrului Justiției, domnul Radu Marinescu, la prezentarea Bilanțului de activitate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru anul 2024

Astăzi, 12 martie a.c., Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a participat la prezentarea Bilanțului de activitate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru anul 2024.

Discursul Ministrului Justiției din cadrul evenimentului:

„Domnule director general,

Stimați colegi,

Distinși invitați,

Vă mulţumesc pentru invitaţia la prezentarea Raportului de activitate al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru anul 2024, instituţie care îndeplinește în societatea românească un rol esenţial, prin contribuţia la creșterea gradului de siguranță a comunității.

Şi pe parcursul anului trecut, Ministerul Justiției a continuat să acţioneze ca partener al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, atât în activitatea curentă, cât şi într-o serie de exerciţii strategice şi proiecte care urmăresc prevenirea recidivei, modernizarea penitenciarelor din România şi îmbunătăţirea sistemului de integrare socială a persoanelor private de libertate.

Doresc să reiterez, cu această ocazie, angajamentul Ministerului Justiției de a sprijini Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pentru o administrare responsabilă a locurilor de detenție, în acord cu recomandările internaționale, astfel încât pedeapsa privativă de libertate să își atingă scopul pentru care a fost instituită de legiuitor, în condițiile respectării depline a drepturilor omului, fără a aduce atingere demnității umane.

Realizările punctuale și datele statistice care rezultă din Raportul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru anul 2024, reflectă acest angajament.

Analiza rezultatelor obținute în ultimii trei ani indică un progres în dezvoltarea sistemului penitenciar românesc, raportat la mai mulţi indicatori relevanţi, precum:

• Resursele umane: Administraţia Naţională a Penitenciarelor a atins un maxim istoric al procentului de încadrare cu personal, ajungând la 13.300 de angajați;
• Scăderea continuă a ratei recidivei, calculată la nivelul unităţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, de la peste 46% în anul 2008, la sub 37% în ultimii trei ani;
• Cea mai mare capacitate de cazare şi cel mai mic deficit de locuri;
• Cel mai mare buget alocat investițiilor – 255 milioane lei.

De asemenea, doresc să punctez, în mod special, creşterea numărului de persoane aflate în unităţi de deţinere, care sunt implicate în activităţi de reintegrare socială, şcolarizare şi muncă:

• 924 – număr record de participări ale persoanelor private de libertate la activități și programe de reintegrare socială;
• 292 – cea mai mare cifră de școlarizare a deținuților din ultimii 5 ani (reprezentând aproximativ 10% din efectivul total custodiat);
• 319 – cel mai mare număr de deținuți repartizați la muncă din ultimii 5 ani.

Aceste evoluţii pozitive trebuie să continue în vederea atingerii unui deziderat extrem de important pentru scopul pedepsei penale, acela de reintegrare a persoanelor condamnate în societate prin mijloace educaţionale şi de calificare profesională.

Nu putem ignora însă dificultățile cu care se confruntă sistemul penitenciar, iar supraaglomerarea rămâne o provocare.

Apreciem faptul că Administraţia Naţională a Penitenciarelor a iniţiat sau continuat demersuri de modernizare a infrastructurii cu 700 de locuri noi de cazare (finanțate prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 și din bugetul de stat), peste 5.000 de locuri noi de cazare (proiecte în execuție), precum şi demararea în ianuarie 2024 a lucrărilor de execuție pentru construcția a două noi penitenciare, care vor adăuga aproximativ 1.900 de locuri noi de cazare în sistemul penitenciar.

Din perspectiva colaborării dintre Ministerul Justiției şi Administrația Națională a Penitenciarelor pentru anul 2024, menţionez trei realizări majore.

În primul rând, anul 2024 a marcat finalul celui de-al doilea ciclu de implementare a Strategiei naţionale pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate (2020-2024). Subliniez doar câteva din principalele rezultate ale acestui efort inter-instituţional multianual:

• elaborarea şi implementarea Metodologiei intervenţiilor post-detenţie;
• iniţierea parteneriatelor la nivel local pentru diseminarea informaţiilor relevante şi livrarea de servicii locale adresate persoanelor private de libertate sau liberate;
• continuarea şi dezvoltarea programelor de formare a personalului angajat în penitenciare;
• continuarea sau iniţierea unor demersuri de colaborare cu diverse alte instituţii şi organizaţii, spre exemplu, cu Biserica Ortodoxă Română;
• facilitarea accesului persoanelor private de libertate la contracte individuale de muncă, la programe de învăţământ dual, la certificarea competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale, la surse de finanţare de la bugetul de stat, sub forma programelor de interes naţional.

În al doilea rând, în anul 2024 a fost finalizat Proiectul SECURE – O comunitate sigură, educată şi angajată în mod responsabil, care şi-a propus efectuarea unei analize aprofundate a cauzelor recidivei în România, în scopul unei înțelegeri extinse a cauzalității recidivei.

Politica publică propusă în cadrul proiectului, derivată din rezultatele Studiului integrat privind cauzele recidivei, a constituit o completare a eforturilor de implementare a Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate şi un punct de referinţă pentru lucrările de elaborare a Proiectului Strategiei naţionale pentru prevenirea recidivei.

În al treilea rând, în luna iulie, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 243/2024, a fost constituit Comitetul interministerial pentru elaborarea Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei, preconizată pentru perioada 2025-2029, Administrația Națională a Penitenciarelor fiind parte din Comitet și asigurând Secretariatul tehnic al lucrărilor.

Pe parcursul anului 2024, au fost organizate reuniuni de lucru care au condus, la finalul lunii februarie 2025, la definitivarea Proiectului Strategiei naționale pentru prevenirea recidivei 2025-2029 și a Planului de acțiune aferent.

Prin noul document strategic, ne propunem să continuăm demersurile pentru edificarea unei culturi organizaționale moderne, care să fundamenteze dezvoltarea stabilă a sistemului penitenciar și să aducă o contribuție susținută la prevenirea criminalităţii.

Toate aceste activităţi reflectă colaborarea excelentă dintre Ministerul Justiției şi Administrația Națională a Penitenciarelor, pe parcursul anului 2024.

Sunt încrezător că prin eforturile noastre comune, și anul 2025 va aduce rezultate semnificative în domenii precum:

• infrastructura şi condiţiile materiale din penitenciare;
• reintegrarea socială a populaţiei din penitenciare;
• prevenirea recidivei şi reducerea infracţionalităţii;
• reintegrarea socială în familie, în comunitate şi pe piaţa muncii a persoanelor liberate.

Totodată, remarcăm faptul că numărul de cauze aflate pe rolul CEDO, care au ca obiect condiţiile de detenţie, a scăzut, ca urmare a faptului că s-au creat noi locuri de detenţie, precum şi condiţii adecvate, astfel încât să fie îndeplinite standardele CEDO în materie.

De asemenea, vă solicit să insistaţi asupra creşterii veniturilor din activităţile proprii, urmând a desfăşura o activitate susţinută în acest sens.

Domnule director general, vă felicit atât pe dumneavoastră, cât și întregul colectiv pentru rezultatele obținute și vă urez mult succes în activitățile viitoare!”