Astăzi, 4 martie 2025, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a participat la prezentarea Bilanțului de activitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru anul 2024.
Discursul Ministrului Justiției din cadrul evenimentului:
„Stimate domnule Procuror General,
Stimată doamnă judecător, Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Doamnelor și domnilor procurori,
Stimați invitați,
Ne aflăm la un moment de bilanț pentru un an aparte, presărat cu tensiuni sociale și politice considerabile, în care mecanismele democratice au fost testate în mod intens. Multiplele runde de alegeri și efervescența socială din 2024 au demonstrat cât de vitală este reziliența instituțională a statului, iar Ministerul Public este chemat să dea o confirmare clară a capacității sale de a gestiona, cu maturitate și profesionalism, provocările apărute, menținând drept repere esențiale legea și interesul public.
Exercițiul democratic – atât de complex în 2024 – a găsit în autoritățile judiciare un partener stabil, nu doar prin resursele legale, ci și prin angajamentul de a menține un climat de normalitate și ordine publică — elemente definitorii pentru funcționarea unei societăți sănătoase.
Nu îmi voi îndrepta atenția asupra întregii prezentări statistice, deja expuse de domnul procuror general. Mă voi axa, mai degrabă, pe câteva repere strategice ce jalonează direcțiile de acțiune ale Ministerului Public.
Un prim indicator esențial îl reprezintă creșterea volumului de muncă, ilustrată prin cele peste 1.788.000 de cauze de soluționat – cel mai mare număr din ultimii ani. Pe de o parte, această dinamică reflectă capacitatea sistemului judiciar de a recepta și a aduce în fața legii situații care odinioară nu erau semnalate, iar pe de altă parte, evidențiază apetitul tot mai mare al criminalității pentru domenii cu profit rapid, precum spălarea banilor, evaziunea fiscală sau criminalitatea informatică.
Această creștere a fost gestionată și grație suplimentării numărului de procurori, concretizată printr-un grad de ocupare a posturilor care a urcat de la 69,22% la finalul lui 2023 la 75,65% în 2024. În pofida acestui progres, există încă zone sensibile, unde funcționează un singur procuror sau unde, mai grav, nu există niciunul, fapt ce are consecințe inevitabile asupra rapidității și calității actului de justiție.
Totodată, funcțiile de conducere continuă să fie deficitare, cu peste jumătate dintre ele rămase neocupate la finele lui 2024. Mă bucur, însă, să văd că această problemă a fost analizată detaliat și au fost propuse soluții concrete, inclusiv prin mecanisme interne de autogestiune.
Încurajez Ministerul Public să folosească integral instrumentele de care dispune pentru a optimiza politica de resurse umane. În egală măsură, Ministerul Justiției va rămâne un partener deschis, astfel încât să găsim împreună cele mai bune soluții pentru diminuarea deficitului de personal și pentru întărirea leadership-ului instituțional acolo unde nevoile sunt cele mai stringente.
Pe fondul formelor de criminalitate care necesită abordări tot mai specializate, remarc efortul Ministerului Public de a-și structura prioritățile în concordanță cu dinamica infracționalității și cu angajamentele strategice naționale și internaționale. În mod special, observăm o creștere în zona criminalității informatice (peste 25% mai multe cauze de soluționat) și a infracțiunilor de mediu (peste 20% în plus), în timp ce evaziunea fiscală și spălarea banilor continuă să rămână fenomene complexe, fără a se reflecta întotdeauna în aceleași procente în planul trimiterilor în judecată. Această discrepanță subliniază dificultatea investigațiilor și nevoia de cooperare interinstituțională susținută, mai ales în zona investigațiilor financiare paralele și a recuperării prejudiciilor.
Măsurile deja instituite, precum metodologiile de investigare în cazurile de evaziune fiscală și infracțiuni de mediu sau mecanismul unitar de preluare a dosarelor de către parchetele ierarhic superioare, anunță premise favorabile pentru 2025. De asemenea, stabilirea unor priorități clare și posibilitatea de a redistribui resursele în funcție de importanța domeniilor, pot asigura un echilibru al volumului de lucru și o valorificare optimă a specializărilor existente.
Criminalitatea economică, informatică, de mediu, traficul de persoane și corupția nu pot fi privite separat, ci ca un ecosistem infracțional unde abordarea integrată, de la investigarea specializată până la recuperarea extinsă a prejudiciilor, este singura variantă cu rezultate pe termen lung. Datele arată că această perspectivă cuprinzătoare este esențială pentru un impact real și de durată în interesul public.
Este încurajator să constat că Ministerul Public pune în continuare accent pe dosarele în care victimele sau autorii sunt tineri și persoane vulnerabile. Creșterea cu 10,1% a cauzelor privind infracțiunile contra libertății și integrității sexuale și majorarea cu 5,1% a trimiterilor în judecată spun, pe de o parte, că victimele încep să capete încredere în a-și reclama agresorii și, pe de altă parte, că instrumentele utilizate de procurori sunt tot mai eficiente. Dispunem de mecanisme prețioase – camerele de audiere dedicate sau metodologiile specifice – pe care vă încurajez să le utilizați la maximul lor potențial. Doar așa putem reduce riscul de recidivă și putem oferi protecție reală celor mai expuși membri ai societății.
Reamintesc și funcționarea mecanismului de vouchere, prin care, anul trecut, aproximativ 30.500 de lei au fost distribuiți victimelor unor infracțiuni grave, cum ar fi traficul de persoane sau agresiunea sexuală, pentru nevoi urgente de hrană, cazare și medicamente. Pentru 2025, dispunem de resurse pentru 300 de asemenea vouchere, iar fondurile pot fi mărite la nevoie. Vă rog să mențineți informarea și comunicarea la cote înalte, astfel încât, potențialii beneficiari să cunoască exact cum pot accesa acest sprijin.
Este important să subliniez că sumele pentru aceste vouchere provin din valorificarea bunurilor obținute ilicit. Tocmai de aceea, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor provenite din infracțiuni sunt instrumente critice în lupta împotriva fenomenului infracțional. În 2024, numai în dosarele de evaziune fiscală, s-au instituit măsuri asigurătorii de peste 298 de milioane de lei și aproape 1 milion de euro, în timp ce prejudiciile efectiv recuperate au depășit 54 de milioane de lei, alături de sume consistente în alte valute. Cifrele confirmă capacitatea tot mai mare a autorităților de a urmări fluxurile financiare și de a interveni prompt acolo unde efectul de descurajare contează cel mai mult.
Revenind la ideea de cooperare, aș insista să consolidați colaborarea cu ANABI și să utilizați la maxim metodologiile de investigație financiară, pentru a continua să duceți principiul recuperării prejudiciilor, dincolo de teorie, spre rezultate palpabile. În plus, digitalizarea rămâne un aliat prețios — platforme precum ROARMIS și instrumentele de analiză financiară paralelă pot înclina balanța în favoarea unei anchete reușite.
Privind retrospectiv, 2024 s-a dovedit un an complex și plin de provocări, dar și de realizări care confirmă eficiența activității Ministerului Public. Fiind conștienți că progresul necesită o continuă adaptare și perfecționare, sistemul judiciar își va menține standardele ridicate de profesionalism, eficiență și responsabilitate.
Contextul social actual, la care suntem cu toții martori, evidenţiază din ce în ce mai des importanţa statului de drept şi a principiilor care guvernează respectarea drepturilor şi libertăților. Din această perspectivă, consider că avem datoria de a lupta prin toate mijloacele legale împotriva comportamentelor extremiste, antisemite şi de instigare la ură. Aceste manifestări, precursoare ale extremismului violent, au rolul clar de a șubrezi valorile societăţii în care trăim. Solicit în mod ferm Ministerului Public să acorde atenţia necesară tuturor dosarelor ce au ca obiect infracţiuni motivate de ură şi să asigure un nivel înalt de profesionalism în instrumentarea lor.
În acest context, se cuvine să subliniem rolul PICCJ în implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024 – 2027 şi pentru înfiinţarea şi funcţionarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024 – 2027.
Un alt aspect pe care doresc să îl aduc în atenția dumneavoastră, vizează activitatea procurorilor anume desemnați pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele ce au ca obiect infracţiuni săvârşite de judecători şi procurori. Este important ca mecanismul constituit în baza Legii nr. 49/2022 să fie funcțional, iar dosarele aflate în lucru să fie soluţionate. Vă reamintesc că Ministerul Justiției a dat curs anul trecut propunerilor dumneavoastră de modificare a legii, tocmai pentru a remedia dificultățile pe care le-ați sesizat în ceea ce privește ocuparea schemei de procurori anume desemnați.
Reiterez sprijinul nostru constant, ca Minister al Justiției, pentru ca activitatea Ministerului Public să se desfășoare în condiții optime. Îmi doresc să păstrăm un dialog constructiv pe toate temele care intersectează competențele celor două instituții. Voi continua să urmăresc îndeplinirea obiectivelor asumate în planurile de management și să mă implic în susținerea inițiativelor valoroase.
Ne așteaptă, fără îndoială, un an la fel de solicitant. Sunt convins, însă, că Ministerul Public va acționa la fel de responsabil pentru a-și îndeplini prioritățile. Vă asigur de toată deschiderea și cooperarea echipei Ministerului Justiției.
Felicitări pentru rezultatele anului 2024 și mult succes în 2025!”
–
Sursa – MINISTERUL JUSTIȚIEI – www.just.ro
