Emisiunea: Ediție Specială
Moderator: Radu Tudor
Invitat in platou: Cătălin Predoiu, premierul interimar al României
Radu Tudor: Bună seara! Bine, ați venit la „Ediție Specială”, Antena CNN, doamnelor și domnilor! Doi invitați speciali, în această seară! Primul dintre ei, așa cum v-am anunțat, cum ați văzut în promo-urile pentru această ediție, prim-ministrul interimar al României, Cătălin Predoiu! Domnule prim-ministru, bună seara! Bine ați revenit la Antena 3 CNN!
Cătălin Predoiu: Bună seara! Mulțumesc pentru invitație!
Radu Tudor: Începem în forță discuția noastră, pentru că sunt foarte multe subiecte de abordat și vreau să plecăm de la imaginea pe care, în această după-amiază, mi-ați furnizat-o în deschiderea unui subiect care generează o atenție națională specială și anume: necazul foarte mare de la Salina Praid! Potrivit geologilor și potrivit imaginilor pe care și noi le-am filmat acolo, se pare că ne îndreptăm spre soluția cea mai neplăcută, spre prăbușirea eventuală a plafonului Salinei Praid, cu tot ceea ce poate să însemne acolo. Imaginea de pe ecran, doamnelor și domnilor, este cea a unor intervenții speciale, pe care Guvernul le pregătește acolo, în salină. Domnule prim-ministru, despre ce este vorba în această imagine?
Cătălin Predoiu: Este vorba despre o țeavă, care va fi folosită pentru captarea Corundului, astfel încât să fie deviat din zona de intrare a salinei, ca să se poată trece la etapa următoare, respectiv, sigilarea acestor penetrări, care au existat în urma inundațiilor şi, ulterior, la punerea în aplicare a unui plan pe termen mediu și lung, cu privire la apa din salină, cu ce se întâmplă în jurul salinei, cu ce se întâmplă cu întreg ecosistemul economic și social din zonă.
Dar, urgența în acest moment, este să deviem acest curs de apă pentru a putea permite intervențiile la salină. În paralel, sunt mult mai multe operațiuni care se fac. Încă de la primele informații care mi-au parvenit după ce inundațiile au trecut, după ce viitura a trecut, am înțeles că Praid este un dosar foarte greu, este un subiect foarte complex, care prezintă elemente de risc, pentru ecosistemul din zonă, pentru infrastructura din zonă și pentru populație. Şi de aceea am dat toate dispozițiile ca să desfășurăm acolo forțele necesare pentru a apăra viețile oamenilor, în primul rând. Avem în zonă efective, pe de-o parte, de pompieri salvatori dar, pe de altă parte, și de polițiști, și de jandarmi. Avem perimetre de siguranță stabilite, avem, bineînțeles, lucrătorii care desfășoară aceste lucrări de infrastructură pentru a devia cursul de apă și a da posibilitatea altor lucrători să intervină asupra salinei și, nu în ultimul rând, avem un grup de experți români și străini, care să gândească la ceea ce se întâmplă acolo, în zonă și să ne ofere răspunsuri și soluții la provocările existente. Lucrăm pas cu pas în rând, cu experții și cu opiniile lor. Avem experți foarte buni aici, în țară, la structurile din subordinea Ministerului Economiei şi Ministerului Mediului, dar am considerat necesar să avem și o a doua opinie, şi a treia opinie de la experți din străinătate. Am accesat imediat un mecanism european care permite dislocarea unor experți în astfel de situații de urgență, până la urmă, dar nu numai, din mai multe țări europene. Mecanismul este asigurat pe cheltuiala Uniunii Europene și pot să vă spun că acești experți au venit, deja, de câteva zile și s-au instalat imediat și au început să lucreze alături de experții noștri tehnici în minerit, în geodezie, în infrastructură, în mediu, pentru că cel mai important lucru în acest moment este să înțelegem ce se petrece în mina veche, ce se petrece în mina nouă, care sunt potențialele evoluții ale acestei situații pentru a ne pune în situația să luăm cele mai cele mai bune decizii.
Ca o concluzie, pot să spun că Praid este problema numărul unu, în acest moment, pentru Guvernul interimar şi consider că, pe termen mediu și lung, va fi una dintre principalele probleme ale următorului Guvern, care se va instala. În acest moment este o problemă de infrastructură și situații de urgență. Sperăm să nu fie cazul, dar măsurile de prevenție pe care le luăm, sunt din zona situațiilor de urgență, în paralel cu lucrările de infrastructură. Pe termen mediu și lung, dosarul va căpăta o consistență mai mare în ceea ce privește soluțiile de refacere, de recuperare şi de regândire, nu numai a lucrărilor de infrastructură din zonă, ci și a unui pachet de măsuri care să redea oamenilor din zonă, viața economică și socială cu care erau obișnuiți înainte de această inundație, de această viitură. Este un caz fără precedent, cel puțin din cunoștința mea și din ce am fost informat, în istoria recentă a României.
Radu Tudor: Sunt nişte imagini, publicate în această după-amiază, de Departamentul pentru Situaţii de Urgență, imagini care arată, domnule prim-ministru, dezastrul de-acolo, de la fața locului. Filmarea o vedeți din dronă! Acolo, iată acea apă sărată, acea soluție salină pur și simplu bolborosește acolo, în miezul pământului și au apărut aceste cratere imense. Geologii spun că dacă aceste cratere imense se vor extinde, se pot uni între ele și pot să genereze prăbușirea plafonului. Este pericolul cel mai mare, este ceea ce spunea aseară Raed Arafat, scenariul cel mai rău cu putință. Dacă lucrul acesta se întâmplă, este posibil să avem un efect foarte dur, inclusiv cu casele afectate în zona Praid.
Cătălin Predoiu: Problema cea mai delicată cu care m-am confruntat și ne-am confruntat a fost să înțelegem ce evoluții pot fi și de aceea am tot menționat această muncă importantă a experților. Pentru că în zonă, într-adevăr, sunt două mine, una veche și una nouă și în zona minei vechi se produc aceste sufuziuni, tasări, care pot să conducă la fenomene în momentul acesta foarte greu de stabilit ca evoluție cu precizie. Merg, inclusiv de către experți, tot felul de scenarii, supoziții, subliniind faptul că ei încă sunt în faza de studiu a ceea ce se întâmplă acolo, în zonă. Partea aceasta de mină veche la suprafață, în principiu, nu este acoperită de foarte multe locuințe. Cele care erau în zonă au fost deja evacuate încă de duminică și luni și au rămas evacuate, s-a stabilit un perimetru de siguranță, care este respectat și rugămintea e să fie în continuare respectat de toți cei care locuiesc sau trec prin zona respectivă și sigur că este urmărit permanent acest fenomen de subfuziune și mișcările telurice care sunt în zonă.
Una dintre ipoteze, repet, ipoteză emisă de către experți, este faptul că plafonul minei vechi în final se va tasa sau poate chiar se va prăbuși, nu se știe cu ce grad de rapiditate și, în funcție de acest…
Radu Tudor: La momentul prăbușirii, apa aceea va ieși la suprafață, da?
Cătălin Predoiu: Unul din fenomene ar putea fi ca apa să fie revărsată la suprafață și să producă din nou o inundație în zona respectivă.
Radu Tudor: De data asta, o apă cu concentrație salină extrem de puternică.
Cătălin Predoiu: Ceea ce pune și problema unui risc de natură ecologică în zonă. De fapt, acest risc s-a și produs deja, pentru că apele Corundului, care trec pe deasupra minei noi și care captează cumva din apa existentă deja în mina, că acolo este o deschidere destul de mare, peste care apa Corundului trece, o parte din apa din mină, evident este captată în viteza cu care se deplasează apele Corundului și dusă în aval și s-a vărsat în alte ape curgătoare. Am avut zilele trecute o altă situație de criză, pentru că 49.000 de locuitori din județul Mureș n-au mai avut acces la apă potabilă, au rămas fără apă potabilă, apa fiind încărcată de salinitate, care punea în pericol viața.
Radu Tudor: Nu poate fi desalinizată apa aceea, care curge?
Cătălin Predoiu: Am luat imediat măsura ca, prin Comitetul Național pentru Situații de Urgență, să dislocăm de la rezerva de stat apa necesară pentru a fi consumată de către cetățeni. Acum lucrurile sunt sub control și salinitatea a scăzut puțin. Întrebarea ce se întâmplă sau ce urmează să se întâmple cu apa din mina nouă este încă fără un răspuns clar. Sunt mai multe presupuneri, evaluări mai corect spus, pe care experții le fac, dar este o întrebare pe care o abordăm în paralel. Ca nivel de urgență în acest moment, cel mai important este să reușim devierea cursului de apă al Corundului, pentru ca, repet, să se poată sigila zona respectivă.
Radu Tudor: Deci acea conductă imensă pe care am văzut-o, asta face, da? Să preia cursul de apă.
Cătălin Predoiu: Este una dintre ele, da. Și ministrul Ivan este implicat în această operațiune care ține de această instalare a acestor țevi. De asemenea, ministrul Fechet, amândoi colaborează foarte bine. Am cerut din prima clipă nu numai miniștrilor, ci și echipelor, să colaboreze și să fie conectate total la ceea ce se întâmplă acolo, zi și noapte, în fiecare minut. În acest moment, toată lumea trebuie să fie concentrată și este concentrată pe identificarea de soluții, evaluarea permanentă a situației, monitorizarea situației și luarea la timp a deciziilor care se impun pentru că, și cu asta conchid, ne confruntăm cu un fenomen care nu prezintă predictibilitate. Este un necunoscut în fața noastră și la fiecare pas, la fiecare minut, trebuie evaluată situația și gândite de către experți, de către decidenți pe diverse niveluri de responsabilitate, decizii până sus, către Guvern.
Radu Tudor: În rapoartele prezentate ieri de miniștri în conferința de presă, domnule prim-ministru, s-a menționat faptul că în ultimii trei ani au mai fost de două ori astfel de momente.
Cătălin Predoiu: Adevărat! Dar nu la amploarea asta. Și nu cu efectele acestea.
Radu Tudor: De ce nu a prevenit nimeni? De ce n-a putut fi deviat pârâul Corund înainte să se întâmple această tragedie? Pentru că la insistențele presei am aflat și faptul că dumneavoastră ați trimis Corpul de Control să verifice dacă cineva nu și-a făcut datoria și dacă putea fi prevenită această tragedie de la Praid.
Cătălin Predoiu: Întrebarea dumneavoastră e pertinentă, e legitimă și duce cumva discuția în trecut, dar acest trecut va fi lămurit de către colegii de la Corpul de Control al prim-ministrului. Ei deja își desfășoară activitatea acolo și vor oferi o analiză, soluții, încadrări, responsabilități, dacă e cazul, cauze, analiza acestor cauze și nu cred că e potrivit acum să anticipez eu într-un fel sau altul, mai ales că sunt chestiuni tehnice, prevăzute în detalii, pe bază de documente și pe baza situației desfășurate în teren. Cert este că nu este normal să fi ajuns în această situație, este inacceptabil. Inacceptabil!
Radu Tudor: Din punctul nostru de vedere, dacă cineva putea să prevină acest incident foarte, foarte grav și nu s-a întâmplat lucrul acesta, noi ar trebui să știm dacă e vorba de cineva din zona mediului, dacă e vorba de cineva de la SALROM sau așa mai departe.
Cătălin Predoiu: Vom ști!
Radu Tudor: Vom ști! Ăsta e un lucru foarte important și mă bazez pe faptul că întotdeauna ați fost un om de cuvânt și veți informa ceea ce ați descoperit acolo prin Corpul de Control. Trecem la subiectul următor, domnule prim-ministru. Foarte multă lume este îngrijorată în legătură cu măsurile pe care le veți lua pentru a stopa creșterea deficitului în România și măsurile vizează două domenii principale. Unul, cel referitor la creșterea de taxe și impozite și modul în care vor fi reduse unele venituri mari în România prin supraimpozitare și reducerea cheltuielilor statului. Din ce am văzut noi până acum, discuțiile din coaliție se concentrează mai mult pe măriri de taxe și impozite care afectează cetățenii, nu pe reducerea cheltuielilor statului. E o percepție corectă a noastră?
Cătălin Predoiu: Nu sunt implicat în discuțiile de natură fiscal-bugetară în acest moment. Fiecare avem responsabilitățile noastre în acest proces de naștere a noului Guvern și de formare a programului de guvernare, a măsurilor care se impun. Sunt însă implicat direct în activitatea guvernamentală de zi cu zi și pot să vă spun că Guvernul, deși interimar, nu și-a redus în niciun fel și în niciun domeniu turația, se lucrează la turație maximă. Am cerut miniștrilor implicare ca și când au fost numiți ieri într-un Guvern plin, chiar dacă suntem într-un guvern interimar. Dar, pe lângă problema pe care o puneți dumneavoastră, care e una de substanță, ce urmează să facem pentru a rezolva această problemă a deficitului, consolidăm bugetul, să reluăm un parcurs normal în absorbția fondurilor europene și în relația cu Comisia Europeană, mai avem o problemă, care este la zi și este la fel de serioasă, respectiv faptul că acest Guvern nu poate lua măsurile pe care trebuie să le luăm cât mai rapid cu putință, pentru că este un Guvern cu capacitate constituțională restrânsă, este un guvern interimar, care nu poate iniția politici noi. Pe lângă faptul că nu poate formal adopta ordonanțe de urgență și proiecte de lege, chiar și în hotărârile de Guvern pe care le adoptăm sau în memorandumurile pe care le adoptă Guvernul, nu putem să includem politici noi, adică măsuri care se stabilesc în acest Guvern pentru viitor într-o configurație substanțială a materiei, a subiectului care face obiectul deciziei, nouă.
Și e valabil și pentru măsuri care sunt în ființă, programe care sunt în ființă, în aplicare stabilite în trecut și acum se desfășoară etapizat sau dintr-odată, dar care sunt decise de guvernul anterior. Acest guvern nu le poate opri. Am observat, recent, o serie de critici, pe fond pertinente sub aspectul subiectului, legate de anumite programe care includ cheltuieli, adresate unor ministere sau chiar guvernului, fie și mie, personal, și întrebări legate de faptul că nu le oprim aceste programe, pentru că poate în noul context ar trebui să fie oprite, cheltuieli bugetare sau anumite programe. Astăzi în presă, de exemplu, citeam despre alocarea unor fonduri pentru echiparea instituțiilor cu mașini electrice. Sunt proiecte și politici care sunt decise de guvernul anterior. Acest guvern nu le poate opri pentru că ar însemna o schimbare de politică, o schimbare de optică cu privire cu privire la un domeniu sau altul, inclusiv chletuieli social-culturale. S-a mai dat exemplul cheltuielilor făcute către anumite biserici din Diaspora.
Radu Tudor: Si pentru asta ați fost criticat că s-au dus în mandatul dumneavoastră zeci de milioane de lei la bisericile din Diaspora.
Cătălin Predoiu: Este o etapă a unui proces început anterior, a unei politici decise anterior, care poate a avut rațiunile ei. Dar cert este că acest guvern nu le poate opri, nu poate opri decât cheltuieli curente, poate face decât acte de gestiune curente. Nu poate decât interveni, iată, în situații de urgență, bineînțeles, în plenitudinea forțelor administrative, dar este un guvern care este incapacitat din punct de vedere constituțional.
Radu Tudor: Și totuși, de unde tăiem ca să oprim deficitul? Pentru că în afară de prim-ministru sunteți și unul din liderii importanți ai PNL, sunteți prim-vicepreședinte. Partidul acesta este la guvernare și va mai fi la guvernare. Deci avem nevoie și de viziunea dumneavoastră în calitate de lider politic liberal și de premier. De unde tăiem pentru că ce ne spune Tanczos Barna e îngrijorător.
Cătălin Predoiu: Vorbim de viitor și de ceea ce trebuie să facă următorul guvern. Hai să depășim sfera teoriilor. Luăm un exemplu foarte simplu. Din punctul meu de vedere, este inacceptabil să avem companii de stat cu pierderi care, în continuare, alocă, inclusiv prin bugete adoptate anterior sau prin politici salariale, decise la nivelul companiei la nivelul adunărilor generale ale acționarilor, bonusuri pentru consiliile de administrație. Sunt măsuri exagerate. Sau companii care au pierderi și, totuși, alocă fonduri pentru investiții fanteziste sau care nu sunt la zi…
Radu Tudor: Dar cine stabilește, că asta e problema. Sunt cam de capul lor. Și totuși, de unde tăiem ca să oprim deficitul? Pentru că, în afară de prim-ministru, sunteți și unul dintre liderii importanți ai PNL, sunteți prim-vicepreședinte. Partidul acesta este la guvernare și va mai fi la guvernare. Deci avem nevoie și de viziunea dumneavoastră, în calitate de lider politic liberal și de premier. De unde tăiem? Pentru că ce ne spune Tánczos Barna e îngrijorător.
Cătălin Predoiu: Vorbim de viitor și de ceea ce trebuie să facă următorul guvern. Hai să depășim sfera teoriilor. Luăm un exemplu foarte simplu. Din punctul meu de vedere, este inacceptabil să avem companii de stat cu pierderi care, în continuare, alocă – inclusiv prin bugete adoptate anterior sau prin politici salariale decise la nivelul companiei, la nivelul adunărilor generale ale acționarilor – bonusuri pentru consiliile de administrație. Sunt măsuri exagerate. Sau companii care au pierderi și, totuși, alocă fonduri pentru investiții fanteziste sau care nu sunt la zi…
Radu Tudor: Dar cine stabilește? Că asta e problema. Sunt cam de capul lor.
Cătălin Predoiu: Exact, da. Practic, sunt independente față de guvern, dar, totuși, guvernul are membri în adunările generale ale acționarilor și controlează, în acest fel, consiliul de administrație. De aceea am emis o sarcină precisă fiecărui ministru: să dea instrucțiuni clare reprezentanților ministeriali în adunările generale ale acționarilor companiilor de stat și membrilor în consiliul de administrație, să oprească aceste cheltuieli, să nu mai facă cheltuieli noi, să nu mai facă măriri de indemnizații, să nu mai risipească banul public.
Radu Tudor: Eu nu înțeleg de ce trebuie să primească bani un reprezentant al statului într-o companie de stat care nu este profitabilă, care e pe pierdere. De ce îl mai plătim?
Cătălin Predoiu: În orice caz, în sectorul privat măsura este alta, de regulă. Măsura este concedierea atunci când nu îți realizezi parametrii economici la acest nivel de vârf, chiar și la companiile multinaționale, cu manageri care, vorba aceea, au demonstrat, poate, în cariera lor, performanțe deosebite. În momentul în care nu mai au o performanță, nu mai aduc profit pentru acționari…
Radu Tudor: Hai să zicem că la stat e mai greu să-l concediezi, dar de ce îl plătești când face contraperformanță?
Cătălin Predoiu: Mai mult decât atât, există și – practic, exista și – practica… Vorbim de ani de zile. S-a întâmplat lucrul ăsta: s-au dat și bonusuri stabilite prin contracte colective sau individuale. Iată un domeniu unde se pot face reduceri. Dincolo de acest lucru, poate că cea mai mare sursă de consolidare a echilibrului bugetar vine din recuperarea TVA-ului, vine din încasarea arieratelor, vine din eradicarea evaziunii fiscale.
Radu Tudor: Dumneavoastră înțelegeți, ca premier interimar, de ce ANAF-ul este incapabil să recupereze datorii ale firmelor și să colecteze TVA-ul corect? Că noi n-am înțeles.
Cătălin Predoiu: Exclud că ar fi cauze legislative. Consider că sunt suficiente legi în vigoare care permit acest lucru, pârghii există. Să știți că exclud dezinteresul ministerial. În general, sunt blamați miniștrii, prim-miniștrii, guvernele. Există – am observat – totdeauna un interes în această zonă din partea miniștrilor de a rezolva lucruri, de a face performanță. Avem o problemă cu modul în care administrația de la etajele inferioare se comportă față de propriile atribuții, față de responsabilitățile pe care le au.
Radu Tudor: Dar șefii lor nu-i scutură? Eu vă știu un ministru foarte exigent. Ce îmi spun mie subordonații dumneavoastră, despre dumneavoastră, la Interne, denotă faptul că sunteți exigent până la duritate. Vă întreb: de ce la ANAF nu se poate lucrul acesta? Pentru că noi avem miliarde de euro de recuperat, nu le recuperăm, dar spuneți că este o problemă de autoritate și de exercitare a profesiei, pe diverse nivele, acolo, la ANAF. Nu înțeleg chestia asta.
Cătălin Predoiu: Am emis o ipoteză prin excluderea cauzelor legale și a pârghiilor care lipsesc. Din punctul meu de vedere, ca manager, lucrez cu oameni care livrează rezultate. Când nu mai livrează rezultate, fără niciun fel de emoție sau resentiment, închidem colaborarea și trebuie să vină alții.
Radu Tudor: Și o să dispuneți schimbări la ANAF, în sensul acesta?
Cătălin Predoiu: Nu știu. Dacă o să conduc vreodată ANAF, o să fac și lucrul acesta. Dar, cum vă spuneam, iată încă un motiv pentru care e nevoie urgentă de un guvern plin, cu legitimitatea necesară, cu miniștri care sunt pe funcție, cu un mandat dat de Parlament, clar, cu un program de guvernare, cu măsuri listate, care să-și impună voința administrativă în cele mai mici unghere ale administrației românești.
Radu Tudor: Va fi Ilie Bolojan viitorul prim-ministru al acestui guvern?
Cătălin Predoiu: În orice caz, eu îl consider poate cel mai potrivit, în acest moment, să conducă acest guvern. Este un lucru pe care noi, în Partidul Național Liberal, l-am discutat, l-am dezbătut, l-am votat. Nu am nicio îndoială că domnul Bolojan este un om care poate să-și asume această responsabilitate cu succes.
Radu Tudor: Ce funcție de ministru sau altă poziție veți avea în viitorul guvern?
Cătălin Predoiu: Tocmai v-am rugat înainte de emisiune să nu îmi puneți această întrebare, pentru că niciodată nu mi-am pus această problemă. Niciodată n-am cerut o funcție, dar chiar niciodată, și niciodată nu am considerat că acesta este cel mai important lucru.
Radu Tudor: Sunt convins că n-ați cerut.
Cătălin Predoiu: Cred că, în acest moment, cel mai important lucru este să avem un guvern. Să avem un guvern cât mai repede.
Radu Tudor: Ce portofolii vizează Partidul Național Liberal, din conducerea căruia faceți parte?
Cătălin Predoiu: Nu fac parte din această echipă de negociere. Această structură guvernamentală, la nivel de miniștri, e discutată între șefii partidelor și domnul președinte Nicușor Dan.
Radu Tudor: E o chestiune legată de subiectul pe care tocmai îl abordăm. Domnule prim-ministru, de ce spune președintele României că este nevoie de ofițeri ai serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale? Pentru că, dacă punem toate instituțiile cap la cap, sunt multe, sunt cu atribuții speciale, sunt instituții care n-au niciun fel de motiv să nu aducă bani la bugetul de stat. Dar când apelăm la astfel de metode, automat apar și criticile, și reticențele. Domnule, ce caută un ofițer de serviciu secret într-o chestiune fiscală și bugetară a României? Cum vedeți faptul că se apelează din nou la ofițerii SRI, cum s-a mai apelat și în trecut?
Cătălin Predoiu: Eu l-am auzit pe domnul președinte Nicușor Dan spunând așa: ofițerul de informații rămâne ofițer de informații și furnizează informația, iar personalul administrativ de la ANAF rămâne funcționar la ANAF și utilizează acea informație. De asemenea, mai departe, dacă e cazul, procurorul e procuror și utilizează informația. Și fiecare își exercită atribuțiile în sfera lui de competență. Așa l-am auzit spunând pe domnul președinte și sunt de acord cu treaba asta. Pentru că, într-adevăr, și eu sunt de părere că fiecare trebuie să-și facă obiectul muncii.
Radu Tudor: Dar știți că inspectorul de la ANAF nu primește informațiile direct de la ofițerul de informații.
Cătălin Predoiu: Discuția este delicată, pentru că evocă o situație în care, în trecut, această colaborare s-a transformat oarecum într-o osmoză de atribuții și de competențe, de principiu. Și, în anumite situații, de facto, s-a transformat într-un soi de hiperactivitate a unor ofițeri de informații în anumite dosare penale. Poate chiar, uneori, numai la nivel declarativ, dar în anumite cazuri s-a dovedit că era și de facto. Și acest lucru s-a oprit demult, cu mulți ani în urmă.
Cătălin Predoiu: În plus, a mai existat o referință făcută recent de domnul președinte, uneori trimițând și la o discuție pe care am avut-o cu dânsul, legată de strategia națională de apărare a țării. Iarăși, această referință a fost interpretată greșit. Greșit chiar până în punctul în care, am să spun, un confrate al dumneavoastră de la o altă publicație, după părerea mea, a exagerat — hai să nu spun că m-a jignit, dar a exagerat — cu aprecierea sau cu evaluarea situației.
Discuția a fost legată de modul în care funcționează strategia națională de apărare a țării, nicidecum de transformarea ei într-un soi de mecanism care să depășească atribuțiile Serviciilor de Informații, atribuțiile procurorului, ale ANAF-ului și așa mai departe.
De altfel, cel mai puternic argument, sau contraargument față de această speculație neîntemeiată, cu privire la discuția pe care am avut-o cu domnul președinte, este legat de faptul că, în prezent, la ora la care vorbim, evaziunea fiscală este menționată în strategia națională de apărare a țării. Și în strategia precedentă — deci este o constantă.
Radu Tudor: Totuși, nu încasăm miliarde de euro din TVA, și totuși, și totuși, totuși.
Cătălin Predoiu: De unde și preocuparea legitimă — și a președintelui, și a mea, și a dumneavoastră, și a multor români, care spun: de ce nu reușim să recuperăm arieratele fiscale și mai departe? Pentru că înseamnă că ceva, totuși, undeva, nu funcționează.
Radu Tudor: E vorba de corupție în ANAF?
Cătălin Predoiu: După părerea mea, este o cauză subiectivă și acolo trebuie investigat. Adică nu este o chestiune care ține neapărat de lege. Avem suficiente legi, în punctul meu de vedere — sigur, poate se mai pot face ajustări, nimic de spus. Poate că e o chestiune managerială, poate trebuie gândite altfel structuri ale statului. Poate că e o chestiune care ține de profesionalism și una de autoritate ministerială asupra structurilor din subordine.
Radu Tudor: Dumneavoastră, ca premier interimar, ca ministru de Interne, ca membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sunteți beneficiar al acestor informații? Ați primit, în anii aceștia, informații de la SRI, sau de la DIPI, sau din alte structuri informative, referitoare la mecanismele de evaziune fiscală?
Cătălin Predoiu: Aceste mecanisme sunt publice, domnule Radu Tudor. Nici nu e nevoie să fie obiect al unor astfel de informări.
Radu Tudor: Punctual — la firma cutare sunt câteva milioane de tone colectate…
Cătălin Predoiu: În pozițiile pe care le-am ocupat eu, nu vin informații de genul acesta, din perspectiva evaziunii fiscale. Dar sunt convins că structurile respective — nu numai ale ANAF, poate și alte structuri ale statului, din Ministerul Finanțelor, din afara Ministerului Finanțelor — primesc astfel de informații. Important e să le și valorifice. Și aici, repet, nu pot pune sub niciun fel la îndoială voința domnului ministru Barna de a îmbunătăți această regulă.
Radu Tudor: Știți că șeful ANAF este numit de premier?
Cătălin Predoiu: Pe domnul Barna îl văd foarte, foarte, foarte aplicat asupra acestei probleme. Se comportă ca un foarte bun ministru de Finanțe, din punctul meu de vedere.
Cred că merită. Și cred că trebuie să reintroducem — sau să introducem, n-am făcut istoria administrației românești recente, caz cu caz — dar cred că trebuie să aplicăm un principiu foarte strict: ai livrat, ți-ai făcut treaba, rămâi în funcție; nu — nu dai performanță, pleci din funcție, vine altcineva. Și, în al doilea rând, cred că algoritmul politic — nu e vorba doar de ANAF, în special, ci în general. Mai avem multe funcții în stat care se numesc pe baza unui algoritm politic, ceea ce e firesc. Dar, ca să funcționeze benefic acest algoritm, el trebuie dublat de un criteriu profesional. Adică aplici algoritmul politic împreună cu criteriul profesional. Mai concret și mai simplu spus: pot să numesc o persoană care provine din partidul care are portofoliul politic, o funcție sau alta, numai dacă satisface și un criteriu profesional. Dacă nu satisface, trebuie căutată o altă persoană. Aici este și o responsabilitate a partidelor și a șefilor de partide, să impună acest principiu mai departe. Iar decidenții administrativi să aplice principiul: ai făcut treabă, ai livrat rezultate, ai performanță — rămâi în funcție; dacă nu — fără niciun fel de supărare, fără niciun fel de ceartă sau scandal politic, trebuie să vină cineva într-o formă mai bună.
Radu Tudor: Care este opinia dumneavoastră despre informația privind mărirea TVA-ului?
Cătălin Predoiu: La ce informație vă referiți?
Radu Tudor: Dezbaterile din interiorul negocierilor privind formarea viitorului guvern. Una dintre soluții rapide — pentru că înțeleg că noi trebuie să prezentăm Comisiei Europene, până pe 30 iunie, măsuri rapide.
Cătălin Predoiu: Citesc cu mare atenție și pozițiile Comisiei Europene. Unele sunt exprimate public, altele sunt relatate de diplomații noștri în cadrul telegramelor — le citesc cu creionul în mână. Cunosc tot felul de variante, de scenarii, de arhitecturi ale coagulării acestui pachet de măsuri. Dar cred că ar fi neprofesionist din partea mea să le comentez acum, când așteptăm să fie numit un prim-ministru. Ne așteptăm ca acest prim-ministru, nou numit, să-și formeze o echipă și să anunțe un program de guvernare. Ceea ce este important este să avem un nou guvern, ca să poată să prezinte și să pună în aplicare — inclusiv la nivel normativ, fie prin ordonanță de urgență, fie în colaborare cu Parlamentul, într-o sesiune extraordinară, peste vară — cât mai repede, un pachet fiscal care să readucă România într-un parcurs normal în semestrul european. Să facem reforma fiscală, să închidem renegocierea programului național pentru redresare și reziliență. Elemente ale acestor politici sunt deja elaborate. Sunt precum piesele unui Lego pe masa ministerelor. Ele trebuie asamblate în funcție de o decizie politică. Iar această decizie politică aparține noului prim-ministru și noului cabinet.
Radu Tudor: Printre măsurile rapide pe care trebuie să le prezentăm în maximum 20 de zile Comisiei Europene este cea legată de mărirea TVA-ului.
Cătălin Predoiu: Exact, și acest lucru va fi anunțat de noul prim-ministru și noul cabinet. Asta spuneam: că ar fi neprofesionist din partea mea, ca prim-ministru interimar, să fac speculații.
Radu Tudor: Eu vă întrebam despre opinia dumneavoastră ca lider politic, sunteți unul dintre conducători.
Cătălin Predoiu: Dețin o responsabilitate temporară. Eu știu foarte bine că tot ce spune un prim-ministru, fie el și interimar, este analizat de bănci, de piețele financiare, de agențiile de rating, de Comisia Europeană, de toată lumea care se uită: „Ce se întâmplă în România?”
Semnele au fost bune după stabilizarea politică în urma alegerilor prezidențiale. Există un semn bun: faptul că, la nivel politic, discuțiile sunt constructive. Nu vedem și n-am văzut ceartă, scandal sau un derapaj din punct de vedere al dialogului politic pentru formarea Guvernului. Deci, asta înseamnă responsabilitate. Și piețele se uită la responsabilitatea politică. Următorul pas, următoarea probă de responsabilitate politică, care trebuie să dea încredere piețelor, este formarea cabinetului. Apoi, noul cabinet urmează să propună planul de măsuri — iarăși, un element la care piețele se vor uita cu atenție — și, în sfârșit, adoptarea acestui plan de măsuri. Și cu asta sper să intrăm într-un parcurs, să reintrăm într-un parcurs normal, astfel încât să calmăm și piețele, să ne reluăm colaborarea la nivel maxim cu Comisia Europeană pe aceste două domenii. Și, bineînțeles, măsurile respective să stabilizeze, să consolideze situația bugetară, care va permite economiei să reînceapă să „tureze” și, în final, cetățenii să beneficieze de toată această cascadă de măsuri care – știți cum vin – sunt precum pietrele din albia unui râu pe care noi trebuie să pășim acum, în continuare. Ori, repet și închid cu această paranteză: nu este responsabil din partea mea să avansez nicio cifră în acest moment. Este apanajul următorului prim-ministru, care nu va fi unul interimar, va fi unul „plin”.
Radu Tudor: De acord cu dumneavoastră. Predictibilitatea este crucială pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni. Trebuie să știe la ce să se aștepte. Nu putem să așteptăm până săptămâna viitoare.
Cătălin Predoiu: Mai este o săptămână.
Radu Tudor: Și peste o săptămână o să avem guvern plin?
Cătălin Predoiu: Eu cred că nu mai putem întârzia mai mult, hai să spunem: o săptămână plus zece zile pentru formarea acestui guvern, pentru că trebuie luate măsuri rapid.
Radu Tudor: Pentru că președintele Nicușor Dan, ministrul de Finanțe Tánczos Barna, pe care l-ați menționat, au spus public că trebuie să tăiem rapid 30 de miliarde de lei. 30 de miliarde de lei înseamnă 6 miliarde de euro. Domnule ministru…
Cătălin Predoiu: Sunt ipoteze.
Radu Tudor: Domnule prim-ministru, asta nu se poate face cu niște măsuri „à la long”. Noi trebuie, pe termen foarte scurt, de undeva să tăiem 6 miliarde de euro. De unde tăiem?
Cătălin Predoiu: Trebuie să avem răbdare, pentru că sunt convins că, la ora asta, colegii noștri care discută programul de guvernare au în vedere toate aceste măsuri și, cu calm, să trecem și peste această etapă. Este important acum să transmitem piețelor financiare următorul mesaj: știm că avem o problemă, o conștientizăm, lucrăm asupra ei. În curând vom avea instrumentul politic pentru rezolvarea problemei – noul guvern – și vom adopta și măsurile tehnice și legislative necesare. România va rămâne un stat membru al Uniunii Europene cu finanțele în bună regulă, la capătul acestui parcurs.
Radu Tudor: Din punct de vedere politic, aveți garanția că toate cele patru partide pro-europene, pro-occidentale vor face parte din viitoarea coaliție?
Cătălin Predoiu: După cum merg lucrurile, aș înclina să răspund că da. Garanții, în politică, nu îți oferă nimeni, dar semnele sunt bune în această discuție, în această direcție.
Radu Tudor: E discuția cât se poate de limpede legată de poziția de premier, pentru că PSD-ul a ieșit pe primul loc în decembrie anul trecut și emite pretenții la poziția de premier. Pe de altă parte, președintele ales al României, Nicușor Dan, spune: „Îl prefer pe Ilie Bolojan și este opțiunea numărul unu”.
Cătălin Predoiu: De unde știți lucrul ăsta?
Radu Tudor: Ne-a spus domnia sa.
Cătălin Predoiu: Nu! De unde știți că emite cineva pretenții sau că altcineva nu le mai emite? Sunt discuții care se poartă de la zi la zi, între șefii de partide și președintele României. Sunt etape în astfel de discuții. Important e rezultatul. Și ce îmi dă mie încredere, personal – ca simplu cetățean, cum se spune cu o sintagmă uzitată de toată lumea când vrea să se derobeze de funcția pe care o are – dar, ca simplu cetățean, ce îmi dă încredere este climatul în care se poartă aceste discuții. Sunt la curent cu faptul că au loc discuții în diverse formate pentru programul de guvernare, iar informațiile care parvin de acolo sunt că toată lumea e constructivă, ceea ce e foarte important, ceea ce e un semn de maturitate.
Radu Tudor: Din discuțiile pe care noi, jurnaliștii, le avem în piață, există două mari temeri în această coaliție. Și temerile privesc cei doi parteneri pe care îi are Partidul Național Liberal, și anume: PSD și USR. Au ciocniri destul de frecvente — ceea ce vedem în platourile de televiziune, se pare că se întâmplă și în discuțiile politice. Temerile cele mai mari, domnule prim-ministru – și viitor ministru în echipa guvernamentală, potrivit surselor noastre din PNL…
Cătălin Predoiu: Este speculația dumneavoastră.
Radu Tudor: Absolut. Este următoarea: că PSD-ul nu va putea renunța la practicile lor învechite, legate de baronul local, legate de apucături vechi de care credeam, sau speram, că au scăpat. Iar, în zona USR, de reînvierea practicilor binomului. Aici sunt cele două mari temeri: că PSD-ul vine cu mentalitățile și practicile învechite, iar USR-ul, după cum vă spuneam, readuce niște practici care s-au dovedit a fi abuzive în România.
Cătălin Predoiu: Eu cred că problemele politicii și administrației românești nu sunt cantonate numai într-o zonă sau în alta. Nu aș merge pe culpabilizări de genul ăsta și nu cred că e momentul acum să avem abordări defetiste și sectariste, dacă doriți. Cred că este un moment în care trebuie să privim cu toții la balaurul pe care îl avem în față – care ar putea fi instabilitatea economică – și să ne preocupăm de soluțiile pe care le avem ca să rezolvăm această situație. Cum spuneam anterior, din ce date și informații am, toată lumea a înțeles acest lucru. În politică trebuie schimbate anumite practici – trebuie să le schimbe toată lumea, din punctul meu de vedere – chiar și cei care, dintr-un colț al opoziției, foarte vocal, de altfel, și încurajați de sondaje care reflectă nu performanța și nici expertiza lor, ci reflectă gradul de nemulțumire al oamenilor. Deci să nu se lase îmbătați că cineva i-a validat, pentru că nu există subiectul acestei validări. Partidele din opoziția – schematic spus – antieuropeană nu au exersat puterea, nu s-au confruntat cu probleme de administrație, nu știu ce probleme naște administrația și exercițiul puterii – ce probleme naște în partid, ce probleme naște la nivelul guvernului – ci doar colectează un șuvoi de nemulțumiri. Aceste nemulțumiri sunt întemeiate. Și oamenii au așteptări din ce în ce mai înalte de la performanța politică, de la etica politică, de la moralitatea politică, de la integritatea politică. Și cred că acest lucru trebuie luat foarte în serios de toate partidele, inclusiv de partidul pe care, în acest studio, îl reprezint.
Radu Tudor: A spus Ilie Bolojan că noi suntem o generație care, mai devreme sau mai târziu, trebuie să plecăm acasă. Să ne gândim la figuri noi.
Cătălin Predoiu: Eu cred că trebuie să ne gândim la figuri care performează sau au performat, sau care au datele necesare să performeze. Dar, repet, problemele politicii românești trebuie luate în serios de toată lumea, pentru că asta așteaptă cetățenii de la noi.
În general, cetățeanul care nu e angrenat în politică – ca activist, ca suporter și e simplu spectator, dacă vreți – este mai puțin interesat de eticheta unui partid sau a altuia. Este interesat de performanța generală a politicului. Și vestea bună, dacă vreți, în acest context, este că aceste discuții, aceste negocieri pentru formarea guvernului și redactarea viitorului program de guvernare se fac constructiv, pe ce date am eu la acest moment.
Important este însă ca programul să fie realist – în toate domeniile. Nu numai în ceea ce privește zona economică, fiscal-bugetară, ci și în politica externă și politica de apărare, de exemplu.
În materie de afaceri interne – care au crescut foarte mult în importanță ca problematică, în toată Europa – provocările nu sunt doar la granița de est a Uniunii Europene. Provocările mari sunt în fiecare țară europeană, pe zona de ordine publică, siguranță publică. Și trebuie consolidat și acest domeniu, în egală măsură cu domeniul militar.
Și toate laturile acestui program și substanța lui trebuie să fie ancorate în problemele reale.
Așa văd eu un viitor program de guvernare foarte bun: ancorat în probleme concrete ale societății românești de azi și de mâine, debarasat de orice fel de formule de tip teoretic, scolastic, fără nicio legătură cu noile realități pe care le trăim în ultimii ani și care să proiecteze o Românie așezată într-o societate democratică, o societate liberă, o societate normală, în care performanța, meritocrația, profesionalismul să-și facă loc și să nu mai fie împiedicate. Așa văd eu acest program de guvernare. În al doilea rând, de asemenea important este ca fotoliile ministeriale, dar și celelalte locuri din echipa ministerială de secretari de stat, subsecretari de stat, secretari generali, directori să fie ocupate nu numai pe criteriul sau pe algoritmul politic, ci și pe criteriul profesional, profesional.
Radu Tudor: Aici, din punctul meu de vedere, marile partide au eșuat. Din păcate, o spun cu tristețe.
Cătălin Predoiu: Dar nu este târziu ca prin acest guvern (…)
Radu Tudor: Care îți dau garanția profesionalismului.
Cătălin Predoiu: Acum este ocazia aceste partide să dea un răspuns clar societății, am înțeles problema, și am venit cu soluția. Și dacă acest criteriu al profesionalismului va fi rezolvat va fi respectat, inevitabil, performanța guvernamentală va fi cea așteptată de cetățeni.
Radu Tudor: Două chestiuni pe finalul discuției noastre și vă mulțumesc încă o dată, domnule prim-ministru, că v-ați făcut timp să dialogăm. Prima…
Cătălin Predoiu: Eu vă mulțumesc.
Radu Tudor: Aveți garanția că până la finalul anului nu vor fi probleme financiare pentru asigurarea plății pensiilor și salariilor?
Cătălin Predoiu: Dacă aceste măsuri pe care noi le-am luat vor fi puse în aplicare, pe care noi le proiectăm, vor fi puse în aplicare în mod inevitabil această problemă va fi rezolvată.
Radu Tudor: Este o problemă în momentul de față.
Cătălin Predoiu: Pe care o ridicați dumneavoastră teoretic, eu n-am spus că e o problemă. În momentul de față nu există o astfel de problema. Dumneavoastră ați indicat un orizont sfârșitul acestui an.
Radu Tudor: Ministrul de finanțe, Tanczos Barna a făcut o postare în care a spus că dacă nu se i se introduc niște măsuri dure, s-ar putea să fie o problemă în bufferul de pensii și salarii.
Cătălin Predoiu: Cum spuneam domnul Barna își face meseria de ministru de Finanțe, respectiv proiectează o imagine mai severă tocmai pentru a responsabiliza pe toți actorii politici și administrativi. Eu am formulat invers, dacă aceste măsuri vor fi luate inclusiv sub aspect politic și rapid, Guvernul va trece la treabă și va face ceea ce trebuie făcut atunci în mod inevitabil, problema este rezolvată în sensul că n-o să apară la sfârșitul anului, cum ați spus dumneavoastră.
Radu Tudor: Ne așteptăm la scăderi de venituri și la concedieri în zona guvernamentală?
Cătălin Predoiu: Ne întoarcem de unde am plecat. Sunt apanajul viitorului guvern, viitorului prim-ministru, al ministrului de finanțe și așa mai departe.
Radu Tudor: Aveți garanția, domnule prim-ministru, că o influență malignă a unui adversar al României precum Rusia nu se va mai repeta, așa cum s-a întâmplat în decembrie anul trecut, noiembrie decembrie, aveți garanția că extremismul care este finanțat, care este sprijinit, care este creat, care este amplificat în România de Federația Rusă, nu se va mai manifesta în formele absolut anticonstituționale pe care le-am văzut în ultimele 6 luni?
Cătălin Predoiu: Clar, trebuie să regândim lucrurile în materie de apărare față de aceste fenomene pe termen mediu și lung. Clar, trebuie să ne îndreptăm nu numai atenția, ci și o acțiune foarte aplicată în materie de educație, în special a tinerei generații. Clar, trebuie să creem un context în care exprimarea libertății de gândire și a libertății de opinie să fie făcută având în față toată paleta de instrumente pentru ca cetățeanul să poată să se informeze corect, să poată distinge între o informație falsă și una care nu este o informație falsă și una adevărată.
Radu Tudor: E un război informațional declanșat asupra României. Aici nu e libera exprimare. Aici e vorba de o agresiune foarte puternică.
Cătălin Predoiu: Da, dar aici vizați agresiunea de care vorbiți dumneavoastră vizează tocmai mentalități, vizează un mental colectiv, vizează opiniile oamenilor care ulterior se propagă tocmai prin exercițiul liberei exprimări. Și atunci este important ca să investim foarte mult în educație, pentru că numai printr-o astfel de investiție pe termen mediu și lung putem să garantăm și libertatea deplină de exprimare și de gândire, dar în același timp și garanția că oamenii vor distinge foarte ușor între ce e fals și ce este adevărat.
Radu Tudor: Să sperăm că veți avea succes. Eșecul de anul trecut ne-a pus pe toți pe gânduri, sincer în legătură cu capacitatea instituțională și a unor lideri de a ne apăra în fața unei agresiuni atât de mari. Noi, la momentul acela eram aproape convinși că statul a pierdut absolut orice bătălie.
Cătălin Predoiu: Dar în final după cum vedeți …
Radu Tudor: S-a produs o recuperare. Nu este chiar un eșec. În final este o problemă pe care cu dificultățile pe care le-am cunoscut cu toții și instituțiile și cetățenii au reușit să o conștientizeze. S-a asigurat un proces democratic în alegeri transparent, poporul și-a exprimat voința, instituțiile au lucrat mai bine în ceea ce privește combaterea acestor dezinformări și nu numai dezinformări, aș sublinia important combaterea, în special a discursului bazat pe ură și pe violență, care pe mine cel puțin mă preocupă foarte mult.
Radu Tudor: Și mă preocupă și îmi cer scuze că intervin. Nu înțeleg de ce până acum nu s-a creat o entitate în interiorul Poliției care să vizeze aceste amenințări cu moartea, care au devenit, cum să spun sunt milioane de amenințări cu moartea în mediul online. Trebuie să-i oprim pe acești indivizi.
Cătălin Predoiu: Ne-am confruntat mulți cu tipul acesta de administrare…
Radu Tudor: Dar nebunia asta online cineva trebuie să o monitorizeze, să oprească.
Cătălin Predoiu: Poliția Română și numai Poliția Română și alte instituții din interiorul Ministerul Afacerilor Interne, dar și în din exteriorul Ministerului Afacerilor Interne lucrează cu acest tip de amenințări și aplică legea acolo unde e cazul că sunt pe bandă rulantă astfel de operațiuni. Nu întâmplător poate ne-am și atras și eu, personal, și colegi de ai mei, anumite critici și cu caracter peiorativ și etichetări, dar eu consider că nu au făcut să facă decât să aplice legea și nu este singura instituție chemată să aplice legea în acest moment.
Radu Tudor: Vedem că mediul online, din păcate, a devenit predominant violent, amenințător, agresiv și chiar un pericol la viața noastră obișnuită, normală, civilizată.
Cătălin Predoiu: Și acest tip de discurs, în final, provoacă și fapte în direcția discursului, pe principiul că uneori cuvintele cheamă realitatea, dar se muncește în această direcție, însă spuneam că pe termen mediu și lung. E o problemă de educație. Noi trebuie să ne întoarcem la acest domeniu și să îl rezolvăm, să găsim soluții acolo care să asigure tinerilor noștri, cetățenilor noștri de toate vârstele capacitatea de gândire critică, reflexul de analiza, de a pune întrebări, de a judeca și de a lua decizii corecte.
Radu Tudor: Să sperăm că se va întâmpla lucrul acesta. Mulțumesc, domnule prim ministru, Cătălin Predoiu, pentru acest dialog, sper să ne revedem curând și noua dumneavoastră poziție și cu un guvern instalat la Palatul Victoria, care să dea o nouă speranță României. Mi se pare că sentimentul de lipsă de speranță este încă predominantă în societatea românească, mai ales în ceea ce privește gestionarea acestor chestiuni publice legate de cheltuieli de buget de economie, de finanțe și de ruptura aceasta între un stat cheltuitor și foarte puternic și o pătură a populației care are multe probleme nerezolvate.
Cătălin Predoiu: Cu precizarea că nu mi-a scăpat remarca pe care ați strecurat-o în final, din nou legat de o poziție pe care nici o…
Radu Tudor: E a treia oară când o spun sunt sursele mele politice ca jurnalist.
Cătălin Predoiu: Sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să avem un guvern cât mai cât mai rapid.
Radu Tudor: Mulțumesc încă o dată Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu: Mulțumesc mult.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
