La data de 22.07.2025, domnul viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a participat la sesiunea Afaceri Interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizată la Copenhaga, Danemarca, de către Președinția daneză a Consiliului UE.
În cadrul lucrărilor Consiliului au fost dezbătute subiecte referitoare la: modalitatea de îmbunătățire a pregătirii civile, rezilienței și prevenirii crizelor la nivelul UE și al Statelor sale Membre în contextul amenințărilor în continuă evoluție; elementele esențiale ale unui sistem eficient de returnare; lupta împotriva criminalității organizate și a traficului de droguri, inclusiv în relație cu lupta împotriva traficului organizat de canabis în orașul liber Christiania.
În cadrul prânzului de lucru a fost abordată operaționalizarea unor soluții noi și inovatoare pentru gestionarea migrației ilegale.
În cadrul primei sesiuni de discuții, domnul viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat importanța consolidării coordonării răspunsului la situații de criză, a pregătirii populației și a consolidării cooperării civil-militare, ca piloni esențiali ai sprijinului pe care UE îl poate oferi statelor membre pe palierul protecției civile.
A evidențiat, în context, necesitatea respectării rolului statelor membre în dezvoltarea tuturor acțiunilor strategice, menținerii și consolidării arhitecturii Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii (UCPM), pregătirii societății, precum și importanța consolidării cooperării între autoritățile civile și cele militare, însă cu delimitarea clară a rolurilor. Referindu-se la măsurile ce pot fi avute în vedere pentru întărirea cooperării civil-militare, a punctat, printre altele, necesitatea unor platforme de dialog și planificare comună între autoritățile civile și militare la nivel național și european și a unor proceduri standardizate pentru asistența reciprocă civil-militară, cu focus pe interoperabilitate, acces la resurse, logistică, comunicații și evacuare.
În cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, demnitarul român a evidențiat importanța unui sistem european eficient de returnări, subliniind necesitatea consolidării cooperării cu statele terțe având în vedere faptul că principalele obstacole pe palierul returnărilor vin din lipsa de cooperare atât din partea migranților, cât și a autorităților din țările de origine.
În context, a amintit câteva elemente cheie pentru eficientizarea returnărilor, cu accent pe introducerea obligației de cooperare cu autoritățile a cetățenilor terți și sancțiunile aferente, conceptul de „hub-uri de returnare”, returnările voluntare și alocarea de resurse suplimentare și instrumente moderne pentru Frontex în vederea sprijinii acestora.
În cadrul prânzului de lucru, ministrul Afacerilor Interne a punctat necesitatea continuării eforturilor de identificare și testare a unor noi modalități de abordare a fenomenului migrației, a unor soluții inovative, precum aranjamentele privind locurile sigure, hub-urile de returnare sau aplicarea conceptului de țară terță sigură, pentru a putea face față provocărilor din domeniu. A amintit, în context, importanța deosebită care trebuie acordată dimensiunii externe, deoarece funcționarea unor astfel de inițiative depinde de identificarea țărilor terțe care doresc și au o motivație puternică de a se implica și de nivelul de cooperare al acestora, fiind, astfel, esențial sprijinul oferit din partea UE. „Implicarea partenerilor terți trebuie văzută în strânsă legătură cu sprijinul pe care noi îl oferim, care ar putea reprezenta, pe de o parte un stimulent și pe de alta, o garanție că nu vom muta responsabilitatea pe umerii acestora, ci o vom împărți.”, a subliniat demnitarul român.
Totodată, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat:
„Țările europene nu sunt în prezent pregătite suficient pentru intervenția în caz de dezastre naturale, industriale sau asociate unor atacuri militare. Publicul, cetățenii și comunitățile din toate țările europene trăiesc încă la un nivel de mental colectiv format în vremuri de pace, calm și liniște. În realitate, lucrurile s-au schimbat pe alocuri radical și reacția logică este să te adaptezi realității, să fii pregătit pentru ea, indiferent ce eforturi implică.
Reziliența societăților implică resurse, cooperare între țări și cooperare între guverne și cetățeni presupune onestitate si responsabilitate în explicarea acestei noi realități cetățenilor și în paralel pentru alocarea resurselor necesare. Orice domeniu trebuie privit acum prin lentila securității și siguranței individuale, colective publice și naționale, inclusiv apărarea civilă. De aceea se impune o cooperare strânsă și integrarea între cea civilă și cea militară, așa cum este concepută deja la nivelul NATO. În efortul de conștientizare a noii realități securitare, primul pas trebuie făcut chiar de către lideri, de cei care conduc guvernele si țările, de a-și adapta concepțiile și deciziile la această nouă realitate: pentru o vreme relativ îndelungată, toate politicile trebuie privite din perspectivă securitară, de la organizarea modelului economic național, educație, administrație etc. și până la apărare civilă și ordine publică. Apoi, populația trebuie pregătită pentru a confrunta situații severe.
La Consiliul JAI de la Copenhaga miniștrii au subliniat că populația trebuie pregătită să reziste de la 72h până la 7 zile în situații de criză în mod autonom, până la intervenția guvernelor, practica formării de stocuri de resurse esențiale pentru subzistență fiind cheie pentru supraviețuire.
Un alt subiect dezbătut la Consiliul JAI a fost migrația ilegală. Lipsa de viziune și de coerență a politicilor unor lideri și guverne europene a condus la situații de criză în ceea ce privește migrația ilegală în unele țări membre ale UE în ultimii ani. MAI român a luat în serios această amenințare și astăzi avem practic un nivel de migrație redus spre zero. Dar protecția frontierelor nu este suficientă. Legislativ, la nivel european trebuie să îmbunătățim mecanismele de returnare a migranților ilegali. Cred că UE și unele guverne europene ar trebui să renunțe la naivități în materie de combatere a migrației ilegale. Fără întărirea capacității de returnare și a voinței politice de a o aplica, țările europene vor rămâne vulnerabile la migrație. România si-a adaptat legislația în această privință, dar efortul de creștere a eficienței în combaterea migrației trebuie continuat.
În ceea ce privește combaterea drogurilor, cel de al treilea subiect discutat la Consiliul JAI, se confirmă că toate țările europene au serioase probleme legate de traficul si consumul de droguri. Cum spunea un fost comisar european: ,,Europa este inundată de droguri prin porturile occidentale”,. Pe de altă parte, în privința consumului de droguri ușoare, nu există o uniformitate sau armonie în politicile statelor europene. În unele state, precum România, legislația are la bază principiul toleranței zero față de consumul de droguri. În altele, există o oarecare toleranță sau chiar permisivitate la consumul de droguri ușoare. Cred că fiecare țară are dreptul să se organizeze cum consideră în această privință, prin legi adoptate democratic. Și sunt convins că România trebuie să rămână la principiul toleranței zero față de trafic și consum și că Poliția Română trebuie să continue lupta cu drogurile începută acum doi ani și mai bine și să își crească permanent eficiența în această luptă.”
În cadrul ultimei sesiuni de discuții, reprezentantul poliției naționale daneze a prezentat cazul orașului liber Christiania din Copenhaga, unde au fost întreprinse eforturi îndelungate pentru combaterea traficului organizat de canabis, ce au fost finalizate cu succes prin implicarea exemplară a societății.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
