Emisiunea: Ediție specială
Moderator: Radu Tudor
Invitat in studio: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne
Radu Tudor: Bună seara, doamnelor și domnilor, bine ați venit la Ediție specială Antena 3 CNN. Așa cum v-am promis, în această seară alături de mine invitat este vicepremierul pentru securitate națională și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Domnule vicepremier, bună seara, bine ați revenit la Antena 3 CNN.
Cătălin Predoiu: Bună seara, mulțumesc pentru invitație.
Radu Tudor: Sunt evenimente cu totul și cu totul speciale în nordul Moldovei. Din păcate, evenimentele acestea supuse, să spunem, regimului de urgență, fenomenele meteo încep să aducă niște imagini cu care România n-a prea fost obișnuită. O să vedem chiar acum un material, faptul că, după caniculă și furtuni, lovesc inundații devastatoare în Moldova, unde apele pur și simplu au făcut prăpăd. Trei oameni au murit luați de viitură. Sunt misiuni contracronometru pentru salvarea celor din zonă. În Suceava și Neamț sute de localnici și turiști sunt evacuați, unii cu elicopterele Ministerului Afacerilor Interne. Imaginile sunt catastrofale: case și vile au fost scoase pur și simplu din pământ de râul Bistrița, care a atins un debit istoric.
Insert material video cu inundații in Broșteni, Suceava
Radu Tudor: Domnule vicepremier, din păcate și la această oră continuă codurile portocalii și chiar roșii în unele zone din Moldova. Forțele DSU, ale Jandarmeriei, ale Poliției sunt în stare de alertă. Ce se întâmplă în această seară la ministerul pe care îl conduceți?
Cătălin Predoiu: Ce se întâmplă de fiecare dată când sunt astfel de situații de criză, acțiunea este non-stop. A început aseară, s-au derulat pe aproape parcursul întregii nopți. Azi-noapte, mai mult pe râul Bistrița, în județul Neamț, astăzi mai mult în Suceava, în valea aceea, la Neagra. Două operațiuni aparent asemănătoare, dar diferite, pentru ca aseară era vorba de o umflare rapidă a râului Bistrița. Colegii de la DSU, IGSU și Jandarmeria au intervenit și au început evacuările, după RO-ALERT-urile care au precedat, s-a discutat cu cetățenii, s-au luat măsuri, în fine. Au fost evacuate sute de persoane din Neamț azi-noapte, și astăzi de dimineață spre 900 de persoane. Din păcate, pe râul celălalt, pe Neagra, în Suceava, au avut de-a face cu un alt tip de fenomen mult mai sever, mai periculos. Practic, e o inundație instantanee când sub ruperea de nori de pe versanții munților se scurg apele într-un mod total de neanticipat și necontrolat de multe ori și a implicat o operațiune foarte dificilă, periculoasă de evacuare a peste 115 cetățeni, cred că 115-116 cetățeni cu elicopterul, prin extragere cu troliu. Este o operațiune periculoasă și pentru cetățeanul care așteaptă această intervenție și pentru salvatori și pentru pilot, aeronavă. Din fericire, s-au încheiat toate cu succes și aș vrea să mulțumesc colegilor din DSU, din IGSU, din Ministerul de Interne pentru că au intervenit și de această dată fără să ezite, rapid, prompt, au salvat sute de oameni de la moarte, practic, și să mulțumesc și cetățenilor care au cooperat în această acțiune de salvare, pentru că e importantă și cooperarea cetățeanului.
Radu Tudor: În ministerul pe care îl conduceți, domnule vicepremier, în Ministerul Afacerilor Interne, există această componentă pentru situații de urgență și vedem, din păcate, în Europa, dar și în România aceste situații de urgență se transformă în niște momente definite exact cum a spus doamna aceea, iadul pe pământ. Noi n-am fost obișnuiți ca atunci când primim un cod portocaliu sau galben sau chiar roșu să apară morți. Din păcate, am avut un eveniment acum două săptămâni la Otopeni, acolo unde o femeie a murit la ea în casă, stând în fața calculatorului, lovită de o grindă și aici avem deja trei morți. Încep aceste evenimente să fie cele care pun în pericol viața oamenilor. Nu se mai întâmplă doar inundarea caselor, daune materiale. Pur și simplu situațiile de urgență și evoluția vremii au devenit atât, atât de grave încât viața oamenilor este în pericol.
Cătălin Predoiu: Acolo unde au fost decesele a fost acel fenomen despre care vă spuneam, rupere de nori și urmat imediat de revărsarea apei pe versanți, într-o vale îngustă. E o capcană perfectă acolo, între ghilimele, în sensul negativ spun, și de aceea sunt cele mai periculoase pentru că se produc instantaneu și foarte greu de anticipat. Fenomenele meteo din ultimii ani au devenit greu de anticipat complet și sunt nenumărate împrejurări în care condițiile meteo favorizează o astfel de revărsare de ape practic continuă, din nori pe versanți, și apoi apa se scurge instantaneu într-o vale sau într-un loc care este în calea apelor. În ceea ce privește la modul general acest tip de provocare…
Radu Tudor: Primul instinct al acelora este să sune la Ministerul de Interne să ceară jandarmi, să ceară polițiști…
Cătălin Predoiu: Noi avem proceduri, automat sunt alerte care funcționează, totul e automatizat, dar ce voiam să spun este că aceste fenomene până acum câțiva ani de zile erau rare. Se întâmplau, dar erau rare. Astăzi au devenit noua normalitate, aproape. Alternanța aceasta a temperaturilor înalte cu perioade în care aerul scade în temperatură și se produc diverse fenomene meteo a creat un nou context de provocare pe zona apărării civile în general și nu numai. E vorba și de alte evenimente cauzate de activități umane, fie civile, industriale. Și astăzi mă uitam pe presa internațională, și la dumneavoastră pe presa națională a fost semnalat un mare, un puternic incendiu în Spania, la o uzină chimică. Astfel de incendii, dacă nu sunt rapid puse sub control pot provoca explozii cu pagube materiale considerabile și pierderi de vieți omenești. Deci ceea ce era un eveniment în urmă cu câțiva ani de zile, un mare incendiu sau o inundație severă sau rupere de nori, urmată de inundație, de viituri, astăzi e aproape… nu cotidian, dar din păcate a devenit săptămânal câteodată, în anumite perioade ale anului, cel puțin de o perioadă de timp așa se întâmplă, ceea ce pune presiune pe toate sistemele de apărare civilă din Europa, și nu numai tipul acesta de evenimente, ci și acțiunile umane care de data asta nu-s civile, ci și militare cauzează, la rândul lor, situații critice pe apărarea civilă și trăim într-un context geopolitic regional care e plin de astfel de provocări.
Radu Tudor: Am văzut, domnule vicepremier, că ați făcut o afirmație la ultimul Consiliu JAI, care cumva ține cont de contextul acesta foarte complicat pe care îl traversăm. De la debutul verii au fost foarte multe evenimente grave în Europa: incendii, inundații, situații de urgență generate fie de schimbări climatice, fie de alte, să spunem, momente complet nedorite și avem aici o captură de pe site-ul nostru în care dumneavoastră spuneți două lucruri extrem de interesante și v-aș ruga să detaliați pentru că una dintre ele pe mine, sincer, m-a provocat, cea în legătură cu un soi de gândire comună. Spuneți acolo „apărarea civilă trebuie integrată cu cea militară” – asta mi se pare un concept foarte provocator și apoi următoarea propoziție care pe mine, sincer, m-a pus pe gânduri, „oamenii trebuie să reziste până la șapte zile în situații de criză”. Ce înseamnă asta, domnule ministru? Ce ne așteaptă și ce știți despre…?
Cătălin Predoiu: În primul rând, nu este o opinie izolată aceasta pe care am exprimat-o eu. Subiectul a fost discutat la ultimul Consiliu JAI. Concluziile sunt clare, pe baza datelor factuale și a statisticilor, aceste fenomene sunt din ce în ce mai dese. E nevoie de integrare la nivel național între instituțiile și forțele care se ocupă de apărarea civilă, dar și cele adiacente lor, așa cum de ani de zile noi încercăm la nivelul MAI să integrăm acțiunea de DSU-IGSU cu cea a Jandarmeriei și a Poliției atunci când este cazul sau Poliția de Frontieră.
Pe de altă parte, trebuie integrare la nivel european. Trebuie populația să fie pregătită și conceptual la nivel cultural de percepție socială, cu privire la frecvența unor astfel de fenomene și să se dezvolte o cultură a prevenției nu numai la nivel de stat, ci și la nivel societal, o interacțiune între instituțiile de stat și cetățeni, comunități în această privință, pentru a fi pregătiți.
S-a vorbit despre conceptul de pregătire generalizată, de pregătire de acțiune unică, dacă vreți la nivel național și e o îmbinare între efortul stat – cetățean, stat – comunități, dar și nevoia de a integra sistemele de apărare civilă cu cele de apărare militară plecând de la o constatare foarte logică: în momentul în care ai de a face cu o agresiune militară automat ai și pagube civile, ai situații de criză pe zona de apărare civilă.
Și atunci, pe lângă acțiunea militară din teren, chiar în cursul acestor operațiuni, neapărat imediat după, e nevoie să intervină și forțele de apărare civilă.
Ce înțelegem prin apărarea civilă? Ce am văzut acum câteva ore? Pompierii salvatori, piloții de pe aeronavele, Ministerul Afacerilor Interne din fiecare stat membru al Uniunii Europene și da, acolo s-a discutat de către mai mulți miniștri, cred că de toată lumea, care e această provocare, care e dimensiunea ei în cazul unor evenimente foarte severe din punct de vedere al întinderii pe o suprafață de teren, dar și al efectelor.
Radu Tudor: Ați discutat numai despre evenimente climatice grave sau și despre un potențial război?
Cătălin Predoiu: Tocmai că nu am discutat doar despre evenimentele climatice ci spuneam despre această integrare civil – militar sau militar – civil în cazul în care avem de a face cu o agresiune armată și pagubele civile și situațiile în care oamenii, cetățenii se pot găsi imediat după atac, chiar dacă supraviețuiesc unui atac și în care au nevoie de intervenția apărării civile. Și dumneavoastră, ați arătat intervenția colegilor, pompieri, salvatori și piloții IGAV și jandarmi din două județe erau imaginile. Codurile au fost și intervenția pe mai multe județe.
Într-adevăr, simultaneitatea acestor fenomene pe 2, 3, 4, 5, 6 județe, creează o presiune pe sistem, adică e nevoie de o manevră de forță de resurse umane, pentru că ele sunt dimensionate pentru intervenții conform resurselor pe care le are orice stat la dispoziție, unor situații de criză care sunt graduale, dar în momentul în care ai o situație de criză la nivel maxim de gravitate, dar simultan pe un areal foarte mare, e foarte greu să asiguri o manevră de forță, adică alocarea resurselor, astfel încât să păstrezi șanse maxime pe toată zona de intervenție și în același timp, să fii pregătit pentru că pot apărea alte situații în altă parte, și nu e valabil doar în domeniul apărării civile și în alte activități de pe zona M.A.I.
Vă dau un exemplu: marile festivaluri pe care noi le percepem sub aspectul divertismentului normal, cultural, necesar, firesc într-o societate liberă. Ele ridică probleme de securitate, probleme de siguranță publică și alocarea resurselor când ele sunt petrec simultan, iar e o provocare.
Radu Tudor: Imaginile acestea impresionante care le vedem acum pe ecran cu salvatorii care duc copiii cu elicopterul.
Cătălin Predoiu: Bravo lor, le mulțumesc încă o dată. S-a discutat ipoteza în care, pe un întreg areal, areal național sau multinațional pe mai multe state, înțelegeți la ce se făcea aluzie în discuția la nivelul JAI – ai provocări de apărare civilă și atunci, în astfel de situație, nici un stat din Europa nu poate instantaneu pe toată suprafața sa să intervină la modul la care ați văzut dumneavoastră că nu sunt destule resurse în primă fază. Pot cădea sisteme dacă atacul este și cibernetic, sunt multe variabile.
Radu Tudor: Multidimensional.
Cătălin Predoiu: Exact, și atunci este important să ajutăm formarea unei culturi la nivel de cetățean, la nivel de familie, la nivel de comunitate, care să ia în calcul capacitatea de a rezista, de a subzista un anumit interval de timp până când instituțiile guvernamentale, forțele apărării civile, instituții care vin în sprijinul cetățeanului pentru aceasta sunt constituite și dotate, plătite, au timp să ajungă și să să intervină la toată lumea aflată în nevoie.
Asta întărește siguranța, rezistența sau reziliența dacă vreți cum se spune acum, la nivel național și e o schimbare de cultură aici, adică noi suntem obișnuiți și dumneavoastră și eu am trăit totuși anii frumoși, anii 90, 2000, 2010 în care toată lumea se preocupa de constructive, de dezvoltare economică, de afaceri, de profesie, de vacanță, de o viață normală într-o Uniune Europeană care înflorea și care a asigurat cu adevărat un spațiu de siguranță și de justiție, și de libertate din toate punctele de vedere și care asigură și acum e încă cel mai sigur loc din lume în Uniunea Europeană și cel mai liber loc din lume în Uniunea Europeană consideră după anumite standarde. Dar iată că realitatea s-a schimbat, în urmă cu patru-cinci ani de zile, ca să nu spun mai mult că de trei ani a început războiul, în Ucraina nu luăm în calcul astfel de ipoteză. Dacă în anii 2010, de exemplu sau anii 2000 evocai un astfel de scenariu…
Radu Tudor: Replica era: hai, domnule, că Putin nu-i nebun nu?
Cătălin Predoiu: Nu, dar s-a încheiat, știți Francis Fukuyama a scris celebrul eseu despre sfârșitul istoriei, odată cu căderea comunismului, după care a trebuit să scrie sfârșitul sfârșitului istoriei, un alt eseu în care să spună am greșit în anii 90, m-am înșelat.
Radu Tudor: Trăim cea mai mare provocare de securitate pentru continentul european. Noi trăim aici, la graniță. România are cea mai mare frontieră cu Ucraina. Ce vă întreabă omologii dumneavoastră când discutați despre faptul că România are frontieră cu țara invadată de Rusia și are cele mai mari provocări ?
Cătălin Predoiu: Vă răspund imediat. Ce voiam să adaug ca să închid ideea că la această provocare se adaugă și acest fenomen de schimbări climatice, evenimente industriale, complexitatea activității economice. Oamenii se mișcă mult mai des, circulă mult mai mult, deci numărul de vulnerabilități s-a multiplicat exponențial. România este privită în mod special pentru eforturile pe care le-a făcut și le face în continuare pentru ajutorarea celor care s-au refugiat din calea războiului, pentru ajutorul pe care l-a acordat poporului ucrainean și e conștientă de eforturile pe care le facem, nu numai față de Ucraina, ci și față de Republica Moldova și pe care vom continua să le facem. Deci e fără îndoială o probă în plus că e un stat pe care se poate baza. De altfel, nu mai are nimeni nicio îndoială la nivel european cu privire la importanța României. Aș spune chiar poate noi să îndrăznim mai mult în această direcție de a ne proiecta asertiv un rol de lider regional aici în regiunea poate discutăm și despre asta.
Radu Tudor: Este continentul pe care suntem noi, domnule vicepremier, sub un asediu. Europa este în momentul de față victima unui amplu război hibrid pe teritoriul ei. Îl vedem și aici în România. Un război hibrid care se poartă în special cu ajutorul rețelelor de socializare, mediul online devine un mediu care transformă oamenii din oameni, liniștiți, civilizați, iubitori de libertate, democrație în niște indivizi care sunt nostalgici după comunism, sunt susținători ai războiului, sunt foarte toleranți și chiar să zicem apropiați sentimental de o țară invadatoare, cum este Rusia și mai mult decât atât, ură, enorm de multă ură propagată în mediul online, inclusiv cu amenințări cu moartea. E un fenomen extremist pe care unii l-au cultivat foarte bine din est și care ne transformă nouă poporul român, dar și întreg continentul european, într-o masă extrem de periculoasă. Eu spun că o bună parte din acest război hibrid are, din păcate, succes pe teritoriul nostru.
Cătălin Predoiu: Întâi de toate, e vorba de atacurile cibernetice care durează de ani de zile chiar din acele vremuri în care există așa un climat general de liniște, de confort, de siguranță. Nimeni nu-și punea problema că într-o bună zi, miniștrii de interne, la Consiliul JAI, recomandă cetățenilor să își facă provizii să reziste, pentru că asta înseamnă să reziști 7 zile, de la 72, a spus un ministru 72 de ore. Un alt ministru a spus, nu, e nevoie de 7 zile, nu de 72 de ore și vorbea pentru țara lui și era o țară mare din Uniunea Europeană. Adică să ai provizii de apă, de mâncare, medicamente, tot ce ai nevoie ca să poți subzista, un adăpost în care să te refugiezi din calea apelor și așa mai departe.
Deci, atacurile cibernetice au început încă din acele vremuri și treptat-treptat s-au intensificat. Concluzia la ce vorbeam mai devreme și ce ați spus dumneavoastră și s-a discutat și la Consiliul JAI, pentru că nu s-a vorbit doar de partea civilă, ci și de amenințările militare, alte tipuri de amenințări la adresa ordinii și siguranței publice, inclusiv prin intermediul crimei organizate, care e instrumentalizată de multe ori, din exterior. Crimă organizată care extrage resurse financiare prin evaziune fiscală, de exemplu, spălare de bani și le recircula apoi, să facă trafic de droguri sau de arme. Deci, pur și simplu, secătuiește și otrăvește, în același timp, o societate. Prin instrumentalizarea migrației, de exemplu. Concluzia la toate aceste lucruri este că nu mai trăim vremuri de pace. Aș vrea să spun că suntem, practic, într-un război nedeclarat de tip asimetric și atipic să spunem, în societate, dar sigur, vremuri de pace nu mai sunt. Și sunt vremuri în care, într-adevăr, această interferență străină prin propagandă trebuie contracarată inteligent și organizat de către fiecare stat, în sensul de a dobândi expertiza necesară pentru a interveni online și a identifica acolo unde se propagă, minciuni, zvonuri, știri alarmiste, știri false. Ca să vorbim la concret despre ce e vorba, unde se speculează și se rănește, dacă vreți și mai mult și mai mult, o nemulțumire legitimă și reală, motivate real, dacă doriți. Cum ar fi nemulțumirea față de scăderea nivelului de trai. Dacă acest tip de nemulțumire o alimentez cu un narativ ostil, în care inciți la ură, la dezinformare, la subminarea încrederii în autorități care încearcă, totuși, să rezolve problema, uneori cu măsuri complicate, sigur creezi o pagubă. În sensul că adâncești fractura socială, diviziunea între categorii sociale, creezi o falie între cetățeni, între popor și autorități sau guvernanți, oricare ar fi acei guvernanți. Sunt diverse moduri în care această stare de nemulțumire poate fi multiplicată, poate fi speculată și propagată.
Radu Tudor: Ea s-a transformat, din păcate, într-o formă de ură. Nu mai e doar o nemulțumire explicată într-un mod democratic, ci e într-o formă de ură în care măsura extremă este violența verbală și fizică.
Cătălin Predoiu: Trebuie să dobândești expertize, instituțiile statului să coopereze mult mai bine și la un nivel înalt. Trebuie să coopereze cu instituții internaționale de profil din alte țări. Trebuie să schimbe informații, să-și pregătească oameni. Trebuie modernizată legislația permanent, în pas cu aceste provocări. Și nu în ultimul rând, foarte important, trebuie comunicat constant cu cetățenii, cu poporul și explicat orice, arătat care sunt argumentele, arătat care e adevărul, factual, care e situația într-un caz sau în altul, trebuie întărită legea, justiția trebuie să funcționeze foarte responsabil. Foarte responsabil, adică la un înalt nivel calitativ, corect, drept, pe fapte și probe și lege, pentru ca să consolidezi această încredere a cetățeanului în stat. Sunt vremuri complicate. Cetățenii, comunitățile nu le pot trece fără suportul guvernului, iar între stat, între guvern și cetățeni trebuie sudată, construită, această încredere în mod permanent. E o luptă permanentă. Era oricum și în vremuri de pace și în vremuri normale, dar cu atât mai mult acum cu cât inamici ai societății, inamici ai statului, ai Uniunii Europene din exterior încearcă să creeze această falie sau să o adâncească. Asta nu înseamnă că orice critică trebuie anihilată cu această etichetă, de dușman al poporului.
Radu Tudor: E o linie foarte sensibilă.
Cătălin Predoiu: Sigur că e o linie sensibilă și ea poate fi urmărită dacă acest dialog se poartă cu onestitate, din partea guvernanților, și cu perseverență. Pentru că e normal să întâmpin rezistență, uneori e normal să întâmpini neîncredere. Nu totdeauna guvernul face numai lucruri bune sau reușește tot ce își propune. Peste tot e critica aceasta a poporului față de propriul guvern. Trebuie acceptat ca atare acest lucru și trebuie tratat cu respect pe oricine te critică, atunci când o face cu bună credință. Aș putea spune cu un anumit tip de respect și când vezi că în fața ta ai, de fapt, o propagandă și să încerci să îți respecți, să-i acorzi atenția necesară, importanța necesară. Să activezi un dialog constant, dar și mijloacele de apărare pe care instituțiile le au în limita legii și a Constituției, să fie bine înțeles acest lucru.
Radu Tudor: Domnule vicepremier, România a suferit un eșec usturător anul trecut, noiembrie, decembrie, când, așa cum spuneam, războiul hibrid a înregistrat o victorie pe teritoriul nostru. Rusia și probabil și alte state totalitare au realizat o operațiune de succes în țara noastră. Noi am fost puși în situația, probabil, pentru prima oară pe teritoriul Uniunii Europene și al NATO, să anulăm niște alegeri prezidențiale. Pentru că am văzut că acea campanie a fost derulată cu mijloace ilegale, care sunt investigate și astăzi de Parchetul General. Și spune Președintele Nicușor Dan, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, serviciile nu s-au implicat suficient în a preveni ce s-a întâmplat atunci, în noiembrie-decembrie 2024. Am văzut, din păcate, pe lângă o implicare masivă și dovedită a Rusiei, am văzut fenomene extremiste, legionare, fasciste. Aici este și un reproș adus instituțiilor de forță, că nu au instrumentat aceste dosare serios și cu bună credință, deși legea prevede sancționarea lor. România a fost lăsată pradă, pe plan intern, unor fenomene extremiste care au și o ramificație politică, iar pe plan extern a permis Rusiei și entităților sale intermediare să dea o lovitură României, o țară care mergea din ce în ce mai bine, să spunem, din punct de vedere al vizibilității în NATO și UE. Ce analiză aveți de făcut atunci când președintele spune serviciile nu s-au implicat suficient? E un reproș. Aveți în cadrul Ministerului de Interne o structură departamentală de informații și am văzut raportul DIPI desecretizat atunci, în noiembrie, era unul destul de consistent.
Cătălin Predoiu: Atunci, în ce mă privește, analiza trebuie făcută în timpul acțiunii. Știți că era puțin timp de analiză atunci când efectele acelei interferențe străine s-au văzut și au apărut acele indicii și probe în sensul unei manipulări și a unei interferențe străine. Și atunci, în ce mă privește, am procedat așa cum aș fi procedat și astăzi, n-am avut nicio ezitare să pun pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării datele și informațiile pentru care Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului mi le-au pus la rândul lor pe birou. Și am considerat că ar fi un gest de lașitate să fac altfel, că pentru asta suntem acolo și pentru asta suntem plătiți. Că unele lucruri se puteau vedea mai devreme sau mai repede e de discutat.
Radu Tudor: Ăsta e reproșul principal, că nu a fost prevenit atacul.
Cătălin Predoiu: Se poate discuta, sigur, se poate analiza, dar atunci, în acel moment, eu cel puțin și cred că și ceilalți lideri de instituții care s-au confruntat cu informația când a apărut, au avut destul de puțin timp de… trebuia acționat cumva și acțiunea trebuie făcută după lege și am urmat calea legală. Am transmis către instituția abilitată de lege cu apărarea națională, la cel mai înalt nivel, aceste informații. Și acel Consiliu a emis un comunicat public, a informat poporul că țara a fost atacată, într-adevăr. Scrie negru pe alb. Eu cred că ce s-a întâmplat în România anul trecut este studiat și la ora aceasta în toate serviciile de informații din lumea occidentală. Se trag concluzii și țările își iau măsuri de apărare, uitându-se la modul în care s-a apărat România. Și aici pot să spun că, în final, instituțiile au apărat statul, statul român s-a apărat și și-a apărat cetățenii și a apărat națiunea. Și legea se aplică, iar justiția urmează să-și spună cuvântul în final. Acolo nu avem ce comenta noi cei care facem parte din puterea executivă. Dar chiar și recent vorbeați de JAI, chiar și la JAI m-a abordat colegul ceh, de exemplu, care mi-e bun prieten, și mi-a spus, avem și noi alegeri în toamnă și ne uităm foarte atent la ce s-a întâmplat la voi în țară. Oamenii s-au uitat la România cu foarte mare atenție și respect, după ce lucrurile s-au deslușit și toată lumea s-a lămurit ce s-a întâmplat.
Radu Tudor: Deși inițial, ca la box am luat un pumn.
Cătălin Predoiu: Așa e când ești în prima linie uneori.
Radu Tudor: Și ne-am dezmeticit.
Cătălin Predoiu: România este în prima linie europeană de apărare în calea crivățului.
Radu Tudor: Da noi suntem aici în flancul estic unde Rusia este peste drum.
Cătălin Predoiu: Știți acum mulți mulți ani am asistat la o discuție între președintele României de la acea dată și un președinte dintr-o țară din centrul Europei și, mă rog, era după întâlnirea oficială, deci ce vă spun acum, nu e o informație concret clasificată, era o discuție de cafea dacă doriți, și omologul președintelui nostru ridica întrebări cu privire la preocuparea noastră pentru securitate, i se părea în acele vremuri de pace, de liniște, de frumos excesive. Și partea română a răspuns, da, de aici, din mijlocul Europei se poate vedea într-un fel, veniți cu noi la graniță, uitați-vă peste gard și vă dovedesc că percepția e diferită.
La fel și acum, chiar și premierul Orban, dacă vă aduceți aminte, a spus ce se întâmplă în România e un experiment să vedem cum se termină. Se putea termina și altfel domnul Radu Tudor.
Radu Tudor: E adevărat! Există domnule vicepremier probe că Rusia s-a implicat în operațiunea și în alegerile din 2024?
Cătălin Predoiu: Citiți comunicatul CSAT și e mai clar ca orice altceva.
Radu Tudor: Nu conține probe.
Cătălin Predoiu: Nu conține, dar conține o afirmație ori acei membri ai CSAT au făcut acea afirmație în baza legii privind alegerile și nu numai că abilitați de lege fiind și răspunzători față de lege pentru ce afirmă. Deci, acele afirmații au în spate, în comunicatul CSAT, au în spate aceste rapoarte.
Radu Tudor: Sunt mai multe informații decât cele desecretizate?
Cătălin Predoiu: În mod admirabil sigur, că nu a fost desecretizat tot. A fost desecretizată o sinteză pentru că desecretizarea tuturor informațiilor, așa cum au fost procesate, înseamnă o chestiune de a-ți submina propria poziție în viitor, pentru că îți poți devoala surse, pune în pericol alte tipuri de măsuri de apărare pe care le-ai luat, investigații de tip informațional care sunt altceva decât investigațiile justiției și care pot dura ani de zile.
Radu Tudor: Avem un președinte, practic au trecut aproape 8 luni, 9 luni de la momentul noiembrie 2024. Ce s-a întâmplat în această perioadă și afirmația președintelui cum că serviciile nu au făcut suficient la ce concluzie vă duce, domnule vicepremier?
Cătălin Predoiu: Pe mine mă duce la o concluzie că domnul președinte este preocupat de subiect și mă bucură acest lucru. Pentru că înseamnă că înțelege importanța liniei de apărare care înseamnă serviciile de informații. Cum linie de apărare înseamnă și Ministerul Afacerilor Externe, cum linie de apărare, înseamnă și Ministerul Afacerilor Interne, cum linie de apărare înseamnă și viața economică și antreprenorul. Acum nu mai mult de 7 zile am stat de vorbă cu un important operator politic american. În marja Consiliului de la Copenhaga, nu a participat la JAI, dar am mai avut și alte întâlniri pe acolo și mi-a spus ceva care mi-a rămas foarte, foarte bine în minte. Investițiile înseamnă securitate, economia înseamnă securitate, totul înseamnă astăzi securitate, deci trebuie totul privit din această perspectivă și de aceea eu așa înțeleg această declarație ca un semnal clar că se acordă atenție domeniului respectiv. Trebuie să începem cu toții să gândim puțin altfel. Iar fac o paranteză.
Radu Tudor: Ați spus că nu mai suntem la pace.
Cătălin Predoiu: În 3-4 săptămâni guvernul britanic a luat decizia să investească 600 de milioane de pounds, de lire în capacități digitale ale MI5 și MI6, 600 de milioane de lire numai pentru capacități digitale de apărare, de contracarare. România trebuie să țină pasul cu schimbările și în această privință și în acest domeniu și declarația președintelui, ca să conchid răspunsul dumneavoastră, e un semnal că există această conștientizare a provocărilor pe care le avem.
Radu Tudor: Pentru că pericolul nu a trecut și manifestările le vedem în continuare.
Cătălin Predoiu: Cum avem și o experiență care sigur ne va ne va servi în viitor, cum, necum, mai repede mai târziu, totuși, încă o dată, concret, statul român a transmis un semnal și acolo de unde a fost atacat că încă pe aici nu se trece.
Radu Tudor: Sunteți ministru de Interne, vicepremier pe securitate națională și aveți din această perspectivă și în calitate de membru al CSAT, trei calități oficiale care vă permit, domnule Predoiu, să faceți o evaluare scurtă, o concluzie în legătură cu războiul hibrid care încă se desfășoară pe teritoriul României, cum îl evaluați?
Cătălin Predoiu: În continuu cum ați spus și dumneavoastră încă este cuvântul corect, este permanentă această interferență și ea nu va înceta o bună bucată de timp de acum înainte și trebuie să ne raportăm la această realitate. Așa cum bunii, străbunii noștri au trăit și vremuri mai grele, după ce au trăit probabil și vremuri mai bune, eu știu oricum mai bune decât am trăit noi nu a trăit nimeni niciodată în țara asta.
Radu Tudor: Am trăit 30-35 de ani de liniște, de pace.
Cătălin Predoiu: Vedeți generația noastră sau generațiile noastre, că această plajă de 30-35 de ani acoperă viața activă a două-trei generații, au avut această șansă istorică, care a beneficiat de toată aceasta inflorire, democrație, libertate, bunăstare, etc., libertatea de a circula, de a vorbi fără să se întâmple nimic dacă respecți legea. Acum are și o chemare, dacă vreți, tot de ordin istoric să apere pentru următoarea generație acest tip de viață. Adică, așa cum am avut șansa istorică să trăim, cum nici nu visam și dumneavoastră și eu am prins comunismul totuși.
Radu Tudor: Absolut și momentul decembrie 89, cu voluptate.
Cătălin Predoiu: Eu și acum, când aud melodii care se cântau în anii 90, efectiv retrăiesc un anume sentiment de libertate pe care nu l-am mai simțit niciodată, că atunci că m-am obișnuit cu el, dar știam ce înseamnă că ieșeam dintr-o societate care nu era liberă. Bun și am trăit așa foarte bine. Unii mai bine, alții, după cum am avut și șansă, unii neșansa, unii au muncit mai mult, alții mai puțin. Nu zice nimeni că lumea e un loc în care dreptatea a rezolvat toate problemele și se găsește peste tot. Din păcate încă există inechități sociale, nedreptăți sociale, înțeleg acest lucru, dar per ansamblu, totuși România ca țară ca națiune a beneficiat și de aderarea la UE și de intrarea în NATO și intrarea în lumea aceasta civilizată.
Radu Tudor: De aia e pace și prosperitate, aici.
Cătălin Predoiu: Exact. Iar acum a venit puțin altfel roata istoriei în dreptul acestor generații e și obligația de a munci mai mult, de a apăra acest lucru, de a se adapta la noua realitate și cred că trebuie abordat cu la fel de mare seriozitate și această nouă etapă istorică, această provocare, care la un moment dat să fim și optimiști spun chiar și aceasta va fi din nou pace, că trebuie să…
Radu Tudor: Mă bucur că sunteți optimist că mie mi se pare că ceea ce a început în Rusia în 2014 cu anexarea Crimeei și în 2022 cu invadarea Ucrainei va continua mult timp de acum încolo.
Cătălin Predoiu: Dar pentru asta trebuie să fim puternici.
Radu Tudor: Secretarul general NATO spune că între 3 și 7 ani există posibilitatea să atace și un membru NATO.
Cătălin Predoiu: Bun! Să ne pregătim să fim puternici, să fim uniți, adică nu spune nimeni să nu dezbatem, să nu ne reproșăm, să nu punem degetul pe răni, dar la o adică trebuie să fim uniți și în felul nostru fiecare unde suntem să ne apărăm țara, fie făcându-ne meseria, fie eu știu la modul propriu dacă meseria implică și acest lucru sau cum pompierii pe care i-ați văzut că scoteau din ape oameni tot un fel de apărare a tării.
Radu Tudor: Mă gândeam la prejudecata despre bugetari, văzându-i pe pompieri până la brâu în noroi și luând copiii în brațe și ducându-i la elicopter și salvatori DSU…
Cătălin Predoiu: Lucrurile trebuie analizate cu lupa, dar apropo de putere și am evocat acum câteva secunde ce spunea președintele Trump pace prin putere, prin tărie și comerț. Trebuie să ne ocupăm și de asta dacă vrem să fim și putem să fim aici lideri regionali, să dezvoltăm comerțul, să aducem investiții străine. M-am bucurat să-l aud pe președinte la Salzburg, vorbind de investiții străine și mai ales investiții străine care aduc și securitate, cum sunt investițiile americane. Noi dacă putem să aducem masiv capital american în România acest capital vine cu securitatea la pachet.
Radu Tudor: Absolut!
Cătălin Predoiu: Și vine cu o securitate care poate fi livrată acum pe loc. Există securitate care se proiectează a fi livrată peste 5-7 ani, că ați vorbit dumneavoastră de 5-7 ani. Noi avem nevoie și acum, Republica Moldova are nevoie și acum, are alegeri în toamnă. Noi trebuie să ne uităm la ce se întâmplă acolo pentru că poate influența și starea de confort sau inconfort securitatea României, ca să nu spun mai mult.
Radu Tudor: Ar fi extrem de neplăcut pentru România ca parcursul european al Republicii Moldova să fie oprit și rușii să pună din nou gheara pe teritoriul de peste Prut.
Domnule vicepremier, presa dezbate amplu subiectul criminalului Emil Gânj, care a săvârșit o crimă la Mureș, care e dispărut de 3 săptămâni. Noi am făcut un colaj de fotografii cu doi oameni căutați intens pe plan intern și internațional. Unul dintre ei, Mohamed Amra, un individ extrem de periculos, un extremist francez care a fost nouă luni de zile dispărut și care, spre meritul dumneavoastră, a fost depistat aici. Ați primit felicitări personale din partea președintelui Franței, Emmanuel Macron.
Cătălin Predoiu: Este meritul colegilor care l-au prins.
Radu Tudor: Asta se întâmplă destul de rar, ca România să fie felicitată de la cel mai înalt nivel din Europa. Și avem Mohamed Amra, prins în România după ce a ucis trei jandarmi într-o operațiune extrem, extrem de crudă de a fugi din penitenciar și cazul acesta, Emil Gânj. Un dispărut de nouă luni și un dispărut de trei săptămâni, cu presiune foarte mare mediatică. Ce am văzut eu în presa franceză e la un nivel mult mai mare decât ceea ce se întâmplă aici la noi. Spuneți-ne, vă rog frumos, ce preocupări sunt, ce informații sunt despre acest criminal și cum putem să punem cele două cazuri în paralel, să le explicăm telespectatorilor.
Cătălin Predoiu: Interesul presei e legitim și e normal să mă întrebați, să fim întrebați, colegii care se ocupă de caz să fie întrebați și la rândul meu, din perspectiva competențelor funcției să dau răspunsurile pe care le pot da, astfel încât să nu afectez și ancheta, dar în același timp, căutările, în același timp păstrându-mă și în limita unor competențe care îmi mărginesc și capacitatea de a cunoaște toate dedesubturile unei operațiuni sau alteia. Dar cert e un lucru, că orice operațiune de tip polițienesc și judiciar e o secvență de acte, de măsuri, e ca un proces, dacă vreți, implică timp. Orice operațiune polițienească presupune timp. Uneori acest timp este foarte scurt, se poate petrece instantaneu, cineva pe stradă comite o infracțiune, poliția e de față, îl vede instantaneu, îl reține și îl înfățișează legii. Alteori, acest timp e mai lung, poate să fie ore, poate să fie zile, poate să fie săptămâni, cum ați dat exemplul în Franța, al lui Mohamed Amra, poate să fie luni de zile. Acolo au fost nouă luni de zile, într-adevăr. De ce variază acest timp? El variază în funcție, în principal, de două criterii. Unul este făptuitorul, altul este contextul. Și dacă ne uităm la această situație, acest caz de la Mureș, de căutare… eu mă refer acum strict la operațiunile de căutare, ca să fim bine înțeleși. Avem de-a face cu un fugar care este extrem de familiarizat cu zona, e obișnuit să trăiască foarte mult în pădure, pe câmp, oriunde în natură, ca să spun așa.
Poate supraviețui fără mâncare un timp îndelungat, este învățat să folosească orice particularitate a teritoriului respectiv și sunt și alte câteva detalii pe care nu pot să le dau legate de făptuitor, de fugar ca atare.
Asta e legat de cel care e căutat, de profilul lui. Repet, sunt și alte lucruri. Poliția cunoaște deja la ora asta mult mai multe lucruri decât acum două săptămâni.
Pe de altă parte, e contextul, adică arealul, dacă vreți, contextul fizic și social, contextul fizic, arealul fizic: 500 km² de regiune muntoasă și înalt deluroasă, acoperită de pădure, de vegetație foarte înaltă sau vegetație deasă sau acolo unde este platou între aceste înălțimi de culturi, porumb, de exemplu, care e foarte înalt, de râpe, prăpăstii, pârâuri, scorburi adânci, săpături în teren de la diverse alunecări de teren sau modificări… deci un areal foarte, foarte dificil din punct de vedere fizic, pe care fugarul îl cunoaște foarte bine și în care se mișcă foarte rapid.
Noi deja cunoaștem, din câte am înțeles de la poliție, anumite trasee pe care le-a făcut și este foarte mobil. În plus, mai e o particularitate acolo pe care am înțeles că pot să o dau publicității fără să afecteze ancheta, sunt foarte multe case risipite în acest areal, izolate. Două case, trei case, câte o casă. 60% aproximativ din aceste case sunt părăsite. Fie sunt proprietari care au plecat din țară sau pur și simplu nu mai există pe această lume, fără urmași, casa a rămas încuiată, unde oricând se poate găsi nu numai un acoperiș, și mai mult decât atât, diverse materiale textile, pături, mobile rămase.
Deci e un areal în care se poate… cineva care știe zona și care se mișcă, e foarte mobil, se deplasează foarte rapid și poate supraviețui, mai ales dacă e antrenat să supraviețuiască.
Radu Tudor: Cum s-a antrenat el să supraviețuiască?
Cătălin Predoiu: Trăind acolo. El a trăit acolo, deci este o obișnuință. În plus, în mod necesar o căutare pe spații largi defavorizează pe cel care caută, pentru că cel care caută nu urmărește, nu vede ținta și e nevoit să verifice anumite locuri, să se uite în stânga, să se uite sub un tufiș, pe când cel care fuge, fuge rapid, mai ales dacă cunoaște și locul. Și atunci anumite tactici trebuie adaptate, ceea ce poliția face și se lucrează destul de complex, însă e genul de operațiune care implică timp și răbdare. Din ce date am, vorbind cu experți și nu numai din țară… Ați vorbit de Franța. Am vorbit și la JAI cu ministrul francez despre acest lucru și el cu șeful Poliției și așa mai departe, apropo de durata. Aceasta durată e încă în termeni, să zicem, rezonabili în raport, repet, nu de pericolul pe care îl reprezintă, asta dacă s-ar putea ar trebui instantaneu capturat, evident, dar în raport de cele două variabile din fiecare caz, făptuitorul și contextul, și eu am vorbit doar de contextul fizic, nu vorbesc și de contextul social care înconjoară acest caz și care la un moment dat a favorizat această mișcare de colo-colo. Dar aici nu vreau să intru în detalii pentru că sunt anchete în curs, nu vreau să le periclitez.
Radu Tudor: Adică sunt persoane care l-au ajutat și noi am relatat despre acest lucru.
Cătălin Predoiu: Ce pot să vă asigur e că s-au alocat resursele necesare, se alocă expertiza necesară, Poliția, colegii care se ocupă direct de acest caz lucrează zi și noapte, zi și noapte. Cum am vorbit mai devreme de pompierii care azi noapte și în alte nopți au stat și au salvat. Și vă spun că și Poliția e implicată în acest caz, lucrează zi și noapte și nu la modul cum poate ar putea părea alergând, fără nici o noimă pe dealuri pe câmpii. Nu, se lucrează pe bază de analiză, pe bază de comparație cu ce s-a făcut, cu ce urmează: Și nu intru în detalii că nu le am nici eu pe toate, că nu am dreptul să le am și cât am, atât cât pot să fiu informat, nu e bine să le spun nici eu pe toate.
Radu Tudor: Sunteți mai degrabă optimist sau pesimist în legătură cu capturarea lui?
Cătălin Predoiu: Sunt foarte preocupat, toți colegii suntem preocupați, adică foarte concentrați sunt și ei la tot ce se întâmplă acolo. Sunt mai multe forțe care cooperează, inclusiv Poliția de Frontieră e cooptată în acest efort, pe lângă Poliția Judiciară și Jandarmerie, evident, dar și Poliția de Frontieră cu mijloacele lor mai specifice. Logica spune că la un moment dat va avea o finalitate.
Radu Tudor: Știu că ați mai traversat momente din acesta și ca ministrul de Interne și ca ministru de Justiție.
Cătălin Predoiu: Trebuie să ne păstrăm calmul și încrederea. Oamenii aceștia au nevoie… se va lua, se va analiza acest caz, sunt convins ca și cazul Amran. Spunea ministrul francez că și la ei se studiază acum în școlile de poliție în și va fi studiat.
Radu Tudor: Evadarea lui a fost ca în filme.
Cătălin Predoiu: Da. Și chiar foarte drăguț ministrul a spus că oricând e gata să vină să explice. Am spus, nu e nevoie…
Radu Tudor: E bine că ați apelat, că suntem parteneri, suntem aliați, ar fi bine dacă ne-ar putea ajuta și în cazul ăsta.
Cătălin Predoiu: Pentru ei a fost atunci, într-adevăr, o eliberare de presiune imensă. Mi-a povestit că de aceea și reacția a fost de la cel mai înalt nivel, nu pentru că publicul francez ar fi culpabilizat autoritățile, ci pentru că a fost o stare de indignare națională. Vă dați seama, 3 jandarmi omorâți în cursul operațiunii, trei familii rămase fără tată. Și dispărut și toată Franța cu Poliția Națională, Metropolitană, de Frontieră, servicii de informații să nu-l găsești 9 luni de zile. Vă dați seama că devine frustrant.
Radu Tudor: Absolut.
Cătălin Predoiu: Să ne păstrăm cumpătul avem, cum să spun, resursele alocate, există expertiza necesară, comandanții știu ce au de făcut. Sigur că și aici e valabilă zicala că tăria unui lanț e dată de cea mai slabă verigă. Se lucrează cu mulți oameni în teren, e foarte complicat.
Radu Tudor: Sunt convins de lucrul acesta. Știu că întotdeauna ați fost un ministru exigent.
Cătălin Predoiu: E nevoie de timp. Da, sigur că sunt exigent, dar nu sunt absurd.
Radu Tudor: Întotdeauna aveți această faimă, subordonații dumneavoastră vă consideră, și colaboratorii dumneavoastră vă consideră un om foarte exigent și un ministru care cere foarte mult. Aveți ceva să reproșați Poliției până să se ajungă la dispariția acestui individ? Pentru că s-a tot vorbit de faptul că nu a fost păzit, că n-a fost urmărit.
Cătălin Predoiu: Eu am spus că am discutat și discut acum doar de acest efort de capturare. Și spuneam și colegilor dumneavoastră cu care m-am văzut la informala de presă astăzi, că am nevoie de fiecare energie și fiecare atenție concentrată acolo. După ce se încheie această operațiune, putem să ne uităm pe mai multe aspecte din urmă. Dar acum ar fi managerial incorect din partea mea să spun altceva, decât toată lumea concentrată pe acest lucru. Pentru că ăsta e cel mai important.
Radu Tudor: Absolut.
Cătălin Predoiu: Și după aceea vom vedea. Cât privește atitudinea, sigur că exigența e importantă. Și colegii sunt autoexigenți, cel puțin comandanții cu care eu lucrez, cu care interacționez, conducerea ministerului. Dar e important să fii și drept și să fii și rațional, nu absurd în exigență și să lași timp necesar unei operațiuni, să se desfășoare cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție.
Radu Tudor: Domnule viceprim-ministru, s-a redus cu 20% numărul de viceprim-miniștri în Guvernul României. Dragoș Anastasiu și-a înaintat demisia, din 5 vicepremieri ați rămas 4. Ce urmează de acum încolo?
Cătălin Predoiu: Sper să nu urmeze ca în celebrul cântec sau cu câte unul care mai pleacă… să ne păstrăm simțul umorului zic. Redevenind serioși, cred că Guvernul României trebuie să avanseze pe calea pe care a început, a reformelor, pe care premierul Bolojan le poate duce înainte. Cred că el este omul momentului, are cele mai multe calități ca să facă acest lucru în acest moment. Și după ce trecem acest moment dificil, de constrângeri bugetare, după ce echilibrăm bugetul, după ce lansăm o serie de reforme instituționale să ne îndreptăm către ceea ce aduce tărie și economiei și țării. Să ne îndreptăm către dezvoltarea economică, către dezvoltarea capitalului autohton, către dezvoltarea profesiilor în România prin ameliorarea legilor, către atragerea de investiții directe. Cheia, nu uitați ce vă spuneam citând din interlocutorul american, economia înseamnă securitate, investițiile înseamnă securitate, totul e securitate astăzi. Cred că trebuie să dezvoltăm efortul de a consolida ambele ancore de stabilitate ale României, și Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Iar acolo trebuie să înțelegem foarte bine modul în care lucrează administrația americană, care e un mod particular, un mod care pune accentul mult pe aspectul personal și pe aspectul economic.
Noi trebuie să atragem investiții din America, este una din cheile securității noastre globale, pe termen mediu și lung și putem face acest lucr. Și dacă noi ne îndreptăm către această cale, putem să ne asumăm și rolul de lider regional de factor de stabilitate și de pace la granița de est a Uniunii Europene, la marginea Mării Negre, în Balcani, având vecini puternici în Republica Moldova, în Ucraina, în ceilalți vecini, Ungaria, Bulgaria, Serbia care ne sunt și prieteni.
Radu Tudor: Cătălin Predoiu, ministru de Interne și vicepremier pentru securitate națională, mulțumesc foarte mult pentru acest dialog, succes în toate demersurile pe care le întreprindeți.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
