Urmare a declarațiilor apărute în spațiul public, Ministerul Afacerilor Interne consideră necesar să aducă o serie de clarificări bazate pe date oficiale și fapte verificate — nu pe afirmații politice.
- Migrația ilegală a scăzut cu peste 80%. Datele oficiale contrazic dezinformările.
Poliția de Frontieră Română are un rol esențial în aplicarea politicilor europene privind gestionarea migrației și protejarea frontierelor Uniunii Europene. După integrarea deplină în spațiul Schengen, activitatea instituției s-a adaptat noilor realități operaționale, punând accent pe cooperare, utilizarea tehnologiei și reacția rapidă în teren.
La frontierele externe, polițiștii de frontieră acționează pentru prevenirea și combaterea trecerilor ilegale, a traficului de migranți și a utilizării documentelor false. Fenomenul migrației ilegale rămâne complex și dinamic, fiind influențat de contextul geopolitic regional și de modificarea rutelor de migrație către Europa de Vest. În aceste zone, Poliția de Frontieră colaborează permanent cu agențiile europene și autoritățile statelor vecine, asigurând un control eficient și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate în mișcare.
La frontierele interne, odată cu eliminarea controalelor sistematice în cadrul spațiului Schengen, Poliția de Frontieră desfășoară acțiuni punctuale de supraveghere și control, în colaborare cu alte structuri ale MAI. Aceste acțiuni vizează principalele artere rutiere și feroviare și au ca scop prevenirea trecerilor ilegale și combaterea fenomenelor asociate — cum ar fi transportul de persoane fără documente sau traficul de migranți.
În zona de competență internă, polițiștii de frontieră efectuează controale mixte și verificări mobile, utilizând echipamente moderne și baze de date integrate. Aceste activități contribuie la identificarea migranților ilegali, a persoanelor care sprijină migrația ilegală și la descoperirea altor fapte conexe, de la contrabandă la nereguli privind regimul rutier.
- Clarificări privind cifra de 18.396 de persoane raportată pentru anul 2024
Cifra de 18.396 menționată în raportările Poliției de Frontieră Române pentru anul 2024 nu reprezintă exclusiv migranți ilegali, ci include toate persoanele depistate la intrarea în țară prin trecere frauduloasă a frontierei, în scop de migrație.
Din acest total, peste 14.800 sunt cetățeni ucraineni care au intrat în România solicitând protecție, ca urmare a conflictului armat din Ucraina. Acești cetățeni beneficiază de protecție temporară, în conformitate cu legislația națională și europeană, și nu sunt considerați migranți ilegali.
Prin urmare, dacă excludem cetățenii ucraineni, numărul real al migranților ilegali depistați la intrarea în România este de aproximativ 3.500 de persoane, o cifră semnificativ mai mică decât cea vehiculată în spațiul public.
Totodată, pe sensul de ieșire din România, în cursul anului 2024 au fost depistați 2.389 de cetățeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera către statele vecine, majoritatea fiind identificați la granița cu Ungaria. În cele mai multe cazuri, este vorba despre migranți economici – persoane care au intrat legal în România, cu vize de muncă, și care ulterior au încercat să ajungă în alte state din vestul Europei.
Datele comparative arată că în anul 2024 s-a înregistrat o scădere de 74% față de 2023, iar în 2025, până în prezent, se constată o scădere suplimentară de aproximativ 80%.
- România – stat sigur, nu destinație de migrație
Afirmațiile potrivit cărora „România ar fi invadată de migranți” sunt false, alarmiste și complet contrazise de realitate.
România nu este stat de destinație pentru migranți, iar peste 90% dintre persoanele depistate intenționau să părăsească teritoriul național spre alte state membre ale Uniunii Europene.
- Rezultatele României – recunoscute la nivel european
Evaluările tehnice realizate de Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, în cadrul Barometrului Schengen 2024, confirmă că România se află printre statele cu cea mai mare eficiență în combaterea migrației ilegale la frontiera externă a Uniunii Europene.
Aceste rezultate au fost un element determinant în decizia de includere a României în spațiul Schengen aerian și maritim, începând cu luna martie 2025.
- Clarificări privind centrele EUAA
Așa-numitele „centre pentru refugiați” invocate în spațiul public nu sunt tabere de relocare, ci puncte administrative temporare, destinate asistenței tehnice oferite de Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA).
România nu este obligată să accepte cote de refugiați. Afirmațiile contrare sunt complet false.
- Pactul privind migrația și azilul – un cadru comun european
Adoptat la nivelul Uniunii Europene în 2024, Pactul privind migrația și azilul creează un cadru unitar și echilibrat pentru gestionarea fluxurilor migratorii, consolidând cooperarea dintre statele membre.
Pentru Poliția de Frontieră Română, acest pact reprezintă o direcție strategică de acțiune, prin:
- introducerea unor proceduri uniforme la nivel european pentru gestionarea azilului și returnărilor;
- consolidarea mecanismelor de protecție a drepturilor fundamentale;
- reacția coordonată la eventuale crize de migrație;
- cooperarea operațională sporită cu agențiile europene, inclusiv Frontex.
Pactul promovează, de asemenea, căile legale de migrație și integrarea persoanelor acceptate, asigurând un echilibru între securitatea frontierelor, solidaritatea europeană și respectarea drepturilor omului.
- Migrația legală – parte a noii dinamici demografice
Conform datelor Migration Integration ale Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2024, România găzduia aproximativ 587.000 de cetățeni străini, reprezentând aproape 3% din populația totală:
- 370.000 de resortisanți ai țărilor terțe,
- 217.600 de cetățeni ai Uniunii Europene.
Această prezență reflectă dinamica mobilității europene și politicile României privind admiterea forței de muncă din afara UE, în sectoare precum construcții, agricultură, servicii și IT.
România nu este doar o țară de tranzit, ci și una care oferă căi legale de migrație și promovează integrarea celor care trăiesc și muncesc legal pe teritoriul său.
Astfel, putem concluziona că România a demonstrat rezultate concrete, recunoscute de Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene.
Ministerul Afacerilor Interne rămâne o instituție transparentă, deschisă dialogului și cooperării, și transmite constant date oficiale privind activitatea structurilor sale — informații publice, accesibile oricărui cetățean.
Reprezentanții politici sunt încurajați să consulte aceste date înainte de a formula declarații publice privind teme care țin de securitatea națională și credibilitatea României în cadrul Uniunii Europene.
Securitatea națională nu se construiește prin declarații spectaculoase la televizor, ci prin munca susținută a celor care, zi de zi, veghează la frontierele țării.
România nu improvizează în materie de siguranță – România livrează rezultate.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
