Urmare apariției unui articol care conține informații false și acuzații nefondate și nesusținute de nicio dovadă, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor face următoarele precizări:
- Nu există niciun fel de breșă pentru siguranța națională prin implementarea Cărții Electronice de Identitate. Din contră, datele personale ale cetățenilor români sunt mai bine securizate, prin protocoale de securitate cu standarde înalte de securitate, dar și prin faptul că adresa de domiciliu nu mai este înscrisă pe fața cărții de identitate, fiind astfel dezvăluită doar persoanelor și instituțiilor abilitate să cunoască aceste date și doar în cazuri reglementate de lege.
Cartea electronică de identitate (CEI) îndeplinește cele mai înalte standarde privind securitatea și interoperabilitate documentelor de călătorie:
ISO/IEC 7816 – Standard internațional pentru carduri cu cip, stabilește modul de organizare a datelor și comunicarea între cip și cititor. Este folosit în CEI pentru structura logică a informațiilor stocate.
ISO/IEC 14443 – Standard pentru carduri contactless (NFC), permite citirea cipului fără contact fizic, în condiții de siguranță, pe distanțe scurte. CEI poate fi folosită rapid și eficient cu cititoare compatibile.
ICAO 9303 – Standard global pentru documente de călătorie electronice, asigură compatibilitatea CEI cu sistemele de control la frontieră. Include formatul zonei de citire automată (MRZ) și structura datelor din cip.
EAL6+ – Evaluation Assurance Level (Nivel de Asigurare a Evaluării), se referă la nivelul de securitate atins de cip-ul CEI, conform unui sistem internațional de certificare a securității IT, denumit Common Criteria (CC).
EAL 6 reflectă un nivel foarte înalt de securitate, indicând faptul că cip-ul a fost supus unor teste și evaluări riguroase pentru a asigura că este rezistent la atacuri sofisticate;
„+” semnifică o evaluare care depășește cerințele standard ale EAL 6, indicând un nivel și mai ridicat de protecție și măsuri suplimentare de securitate.
Certificarea EAL6+ înseamnă:
1.Protecție foarte ridicată împotriva accesului neautorizat la datele stocate.
2.Verificări și testări aprofundate au fost realizate asupra cip-ului pentru a asigura că respectă cele mai înalte standarde de securitate.
3.Rezistență la atacuri fizice și electronice sofisticate, inclusiv protecție împotriva tentativelor de manipulare a cip-ului sau a datelor stocate.
- Datele cetățenilor români nu pot fi accesate de nicio firmă implicată în proiect, indiferent dacă are capital de stat sau privat, companiile care au câștigat licitațiile neavând acces la aceste date. Companiile livrează materiale necesare pentru realizarea fizică a CEI sau soluții software, fără a prelucra sau deține date personale ale cetățenilor români. În permanență, structuri din cadrul MAI desfășoară activități de contracarare și înlăturare a amenințărilor asupra infratructurii hardware și software a CEI.
- Regulamentului (UE) 1157/2019 impune cerințe superioare ale elementelor de securitate ale cărților de identitate, prin urmare, cartea electronică de identitate, va deveni un instrument esențial în procesul de transformare digitală la nivel național și european.
Proiectul CEI s-a născut dintr-o necesitate reală, având în vedere că modelul vechi al cărții de identitate nu mai este recunoscut pentru călătorii în Europa începând cu anul 2031, și nu din dorința unor politicieni sau ofițeri ai MAI, așa cum în mod fals și vădit părtinitor se precizează în articolul menționat.
- Toate instituțiile guvernamentale din România implicate în acest proiect au capacitatea și cunoștințele necesare pentru a proteja datele cetățenilor români și respectă toate standardele de securitate la nivel internațional.
Precizăm că accesul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor la infrastructura CEI se realizează în condiții de securitate ridicată, fiind gestionat de specialiștii STS, în colaborare cu specialiștii DGCTI din cadrul MAI, și ulterior de către specialiștii DGEP, cu filtrare pe trei niveluri de securitate. În acest context, rolul Companiei Naționale „Imprimeria Națională” S.A. (CNIN) se limitează la producerea blanchetelor pentru cărțile electronice de identitate. Personalizarea documentelor se realizează centralizat la nivelul MAI, iar procedurile de achiziție pentru cipuri, aplicații software și echipamente au fost derulate strict în baza cerințelor tehnice și de securitate stabilite de instituția beneficiară a sistemului. În comisiile de evaluare sunt implicați și specialiști MAI, pentru a asigura respectarea standardelor și criteriilor necesare. Astfel, CNIN nu se ocupă de verificarea securității softurilor, aceasta revenind structurilor abilitate din cadrul MAI, care dețin competențele și responsabilitatea legală de a garanta siguranța întregului sistem CEI.
Totodată, reamintim faptul că, Compania Națională „Imprimeria Națională” S.A. (CNIN) este entitatea abilitată și specializată în producerea de documente și elemente de securitate în România. Aceasta activează sub autoritatea Ministerului Finanțelor, producând cu titlu de exclusivitate documente de călătorie, pașapoarte electronice, permise de ședere, permise de mic trafic de frontieră, documente cu regim special, documente de călătorie pentru străini, colante de viză, hârtii de valoare, cecuri bancare, formulare cu regim special de tipărire și numerotare.
Este regretabil că un jurnalist alege să prezinte speculații drept dovezi și să trateze în mod neserios unul dintre cele mai importante proiecte de digitalizare derulat în România, proiect util pentru cetățenii români, care respectă toate standardele de securitate și care este apreciat de partenerii internaționali.
–
Sursa – MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – mai.gov.ro
